Orașul Cernăuți: Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost privată de dreptul de a folosi 22 de terenuri care aparțin primăriei

Biserica Ortodoxă Ucraineană, coordonată de Mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine Onufrie, a fost privată de dreptul de a folosi 22 de terenuri din Cernăuți care aparțin primăriei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de joi, 27 aprilie, a Consiliului Local Cernăuți, cu 28 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, informează audiovizualului public Suspilne, conform BucPress.

Printre cele 22 de lăcașuri sfinte se numără Catedrala cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Piața Soborna (înființată în 1844), Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” de pe Strada Ruska (construită în 1939 după modelul Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeş), Biserica „Înălțarea Domnului” de la Horecea Urbană (sfințită în 1938), Biserica din Corovia (localitate alipită la Cernăuți în urma reformei teritorial-administrative), Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din suburbia Roșa, Mănăstirea din suburbia Horecea, Mănăstirea de pe strada Bucovineană, etc. În multe dintre aceste biserici, serviciul divin se desfășoară în totalitate sau parțial în limba română.

Proiectul de decizie a fost înregistrat de Departamentul de Urbanism și Arhitectură al Consiliului local Cernăuți. Potrivit declarațiilor făcute anterior de către vice-directorul departamentului, Denis Greceanîi, proiectul a fost pregătit la solicitarea societății și a fost inspirat de alte centre regionale, unde s-au luat astfel de decizii, cum ar fi Hmelnîțki, Volînia și regiunea Rivne.

Pe 10 aprilie, a fost publicată o petiție online prin care se propunea anularea tuturor contractelor orașului cu Eparhia Cernăuților și Bucovinei. În schimb Biserica Ortodoxă Ucraineană,  subordonate canonic până în primăvara anului trecut Patriarhiei de la Moscova, a lansat o altă petiție prin care se cerea să nu li se interzică activitatea pe teritoriul orașului. Până la 26 aprilie, petiția a acumulat 279 de voturi din cele 250 necesare.

Terenurile pe care se află lăcașurile de cult aparțin orașului Cernăuți. Organizațiile religioase au acolo proprietăți și puteau folosi terenul fără să semneze un contract.

Potrivit lui Greceanîi, acest drept a fost acordat fără să se semneze un contract, ci doar cu dreptul de a folosi terenul pe termen nelimitat, pe care majoritatea organizațiilor religioase l-au obținut încă din anii ’90. Alte cinci – în 2014.

Greceanîi spune că comunitatea locală poate returna terenurile conform modificărilor legii privind organizațiile religioase – aceasta se referă la organizațiile ai căror centre sunt situate într-o țară care se află în război cu Ucraina.

Potrivit acestuia, decizia deputaților este primul pas pentru încetarea dreptului de utilizare permanentă a terenului de către organizația religioasă.

De asemenea, Departamentul de Urbanism și Arhitectură Cernăuți verifică dacă pe terenurile comunale există bunuri ale comunității locale. În ceea ce privește locașurile de cult, va fi pregătit un proiect separat de decizie.

„Din punctul meu de vedere, biserica va rămâne pe pământ. Poate că statutul lor va fi schimbat în ceea ce privește patriarhatul”, a spus Greceanîi.

Avocatul Valerii Dutka afirmă că decizia de încetare a dreptului de utilizare a terenului pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană nu va avea consecințe practice. Conform legii, consiliul local nu poate priva dreptul de utilizare permanentă a terenului prin decizia deputaților – acest lucru poate fi făcut prin instanța de judecată.

De asemenea, este foarte probabil ca comunitatea religioasă să conteste decizia consiliului local prin intermediul instanței.

Potrivit avocatului, procedura de încetare a dreptului de utilizare a terenului este prevăzută în Codul funciar. Potrivit procedurii, inspectorul constată încălcarea condițiilor de utilizare permanentă și emite o dispoziție de remediere a acesteia în termen de 30 de zile.

Doar după aceasta, consiliul local poate depune o cerere în instanță pentru încetarea dreptului de utilizare permanentă. Această încălcare a condițiilor poate fi utilizarea neadecvată a parcelei de teren.

„Utilizatorii de teren sunt protejați de lege. Dacă o parcelă de teren este pusă la dispoziție în scopul utilizării și este utilizată în acest scop, nu există nicio încălcare. Prin urmare, nu există baze juridice pentru a fi privat de dreptul de utilizare”, spune Dutka.

De asemenea, în cazul în care dreptul de utilizare a terenului este revocat prin intermediul instanței în cazul bisericii, aceasta nu vor pierde accesul la lăcașurile de cult prin stabilirea unor servitute, afirmă Dutka. Aceasta este posibil, deoarece biserici, clădiri și structuri pe terenuri comunale oricum aparțin comunităților religioase.

„Organizațiile religioase pot stabili, prin procedură judiciară, o servitute pentru utilizarea și întreținerea clădirilor lor care se află pe o parcelă de teren proprietatea comunală. Dacă organizația este privată de dreptul de utilizare a terenului, nu vor putea avea acces juridic la clădirile lor pentru întreținerea lor. Prin urmare, vor trebui să stabilească o servitute. Practic, va fi același lucru”, spune Dutka.

În ciuda modificărilor aduse Legii „Cu privire la organizațiile religioase”, documentele statutare de înregistrare ale organizațiilor religioase locale nu indică faptul că acestea sunt subordonate direct centrului țării agresoare.

Urmăriți-ne pe Telegram – t.me/bucpress