Parcul Național Natural „Sinevir” va desfășura, pe parcursul a doi ani, un proiect internațional intitulat „Implementarea monitorizării zonelor umede de importanță internațională în regiunea carpatică”.
Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a parcului.
„Unul dintre aspectele-cheie ale cercetării este studierea stării ecologice a lacului Sinevir, a modificărilor regimului său hidrologic, a compoziției florei și faunei, precum și a impactului factorilor antropici”, se arată în postare.
Scopul principal al proiectului este crearea unui sistem modern de monitorizare a zonelor umede, bazat pe tehnologii inovatoare și practici științifice avansate. Acest sistem va permite o evaluare mai detaliată și obiectivă a stării ecologice a lacului, a dinamicii echilibrului său hidric, a florei și faunei, precum și prognozarea posibilelor amenințări la adresa ecosistemului, au precizat reprezentanții Parcului Național „Sinevir”.
Cercetătorii intenționează să utilizeze metode moderne de analiză, inclusiv teledetecția, sistemele informaționale geografice, precum și tehnici chimice și biologice avansate. Instalarea unor stații meteorologice moderne și a unui hidropost pe lacul Sinevir va permite obținerea rapidă a datelor privind starea zonei umede și schimbul acestora la nivel internațional în regiunea carpatică, se mai menționează în comunicat.
Partenerii proiectului sunt Universitatea Națională din Ujgorod, Parcul Național Natural Slovac „Poloniny”, Institutul de Biologie Montană al Universității din Žilina, Parcul Național Natural „Munții Maramureșului” din România și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Ce se știe despre lacul Sinevir
Lacul Sinevir este una dintre cele mai misterioase formațiuni naturale din Ucraina și este situat în Parcul Național Natural „Sinevir”. Acesta se află la o altitudine de 989 de metri deasupra nivelului mării, are o suprafață de până la 7,7 hectare, iar adâncimea sa maximă ajunge la 24 de metri, potrivit informațiilor publicate pe pagina de Facebook a parcului.
Sinevir s-a format în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, ca urmare a proceselor tectonice. Cutremurele și alunecările de teren au dus la apariția unui baraj natural, care a blocat cursul pâraielor montane, formând astfel lacul. Apele acestuia sunt alimentate de precipitații și de izvoare subterane, în timp ce scurgerea este aproape inexistentă, ceea ce face ca ecosistemul său să fie unic.
Elvira Chilaru
