Rezultatele PISA 2025 confirmă o tendință îngrijorătoare în educația mondială: după scăderea puternică înregistrată în perioada pandemiei, performanțele elevilor au stagnat sau au continuat să se deterioreze în numeroase state. România rămâne sub media OCDE și înregistrează o scădere importantă la lectură, Republica Moldova progresează la științe, iar Ucraina și-a menținut aproximativ rezultatele din 2022, în condițiile războiului.
O analiză publicată de Courrier international arată că rezultatele noii ediții PISA au provocat îngrijorare în presa din numeroase țări, inclusiv în state cu sisteme educaționale considerate performante.
Evaluarea realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a cuprins peste 760.000 de elevi de 15 ani din 91 de țări și economii, care reprezintă aproximativ 33 de milioane de adolescenți. PISA evaluează capacitatea elevilor de a utiliza cunoștințele dobândite în situații reale, principalele domenii fiind științele, matematica și lectura.
Potrivit raportului OCDE, după scăderea fără precedent constatată în 2022, rezultatele au stagnat sau au continuat să se reducă în numeroase țări. Tendința este mai veche decât pandemia de COVID-19.
În statele OCDE, rezultatul mediu la matematică a scăzut cu 22 de puncte între 2015 și 2025, ceea ce corespunde, potrivit organizației, unei pierderi de peste un an de învățare. La lectură, scăderea este și mai mare: 28 de puncte într-un deceniu.
OCDE atrage atenția și asupra relației dintre utilizarea tehnologiei și performanțele școlare. Folosirea moderată a dispozitivelor digitale în scop educațional poate fi asociată cu rezultate mai bune, însă utilizarea excesivă și distragerea atenției în timpul lecțiilor sunt asociate cu performanțe mai slabe. Peste un sfert dintre elevii din țările OCDE spun că, la majoritatea sau la toate orele de științe, colegii lor sunt distrași de dispozitivele digitale.
Publicația franceză observă că scăderea nu ocolește nici unele dintre sistemele educaționale performante. El País scrie că elevii spanioli au ajuns la cele mai slabe rezultate de la introducerea PISA, în timp ce în Statele Unite The New York Times remarcă o scădere puternică a performanțelor la lectură.
În partea superioară a comparației internaționale continuă să se afle mai multe sisteme educaționale asiatice. The Straits Times evidențiază performanțele elevilor din Singapore, iar dintre statele europene Estonia continuă să se numere printre cele mai performante sisteme educaționale.
În România, rezultatele publicate de Ministerul Educației și Cercetării arată că elevii au obținut în medie 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la lectură. Toate cele trei rezultate sunt sub media statelor membre OCDE.
În comparație cu ediția din 2022, situația este relativ stabilă la științe și matematică. Problema cea mai evidentă apare însă la lectură, unde România a pierdut 16 puncte în numai trei ani.
Doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență la matematică, 52% la lectură și 54% la științe. Mediile corespunzătoare ale statelor OCDE sunt de 65%, 69% și, respectiv, 74%.
Datele mai arată o discrepanță foarte mare între mediul urban și cel rural. Diferența ajunge la 109 puncte la matematică, 98 la științe și 94 la lectură.
Și problema utilizării dispozitivelor digitale este vizibilă în România. Elevii care raportează că sunt distrași de acestea în timpul orelor de științe au rezultate cu 18 puncte mai mici, o diferență mai mare decât media OCDE, de 11 puncte.
Republica Moldova prezintă o evoluție ceva mai nuanțată. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău, elevii moldoveni au obținut 422 de puncte la științe, cu cinci puncte mai mult decât în 2022. Este cel mai bun rezultat al Republicii Moldova la acest domeniu din cele cinci participări la PISA.
La matematică, Republica Moldova a obținut 410 puncte, față de 414 în 2022, iar la lectură – 404 puncte, cu șapte mai puține decât la ediția precedentă.
Un rezultat interesant apare în noul domeniu „Învățarea în lumea digitală”: Republica Moldova a obținut 452 de puncte, peste rezultatul României, de 442 de puncte.
Ministerul de la Chișinău subliniază și o diferență majoră între instituțiile școlare mari și cele mici. În toate cele trei domenii principale, elevii din școlile mari obțin, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei care învață în instituții mici.
Ucraina a participat, la rândul său, la PISA 2025, pentru a treia oară și pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse la scară largă.
Potrivit Ministerului Educației și Științei al Ucrainei, testarea s-a desfășurat în 17 regiuni. Din motive de securitate, evaluarea nu a fost organizată în regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Zaporojie, Luhansk, Mykolaiv, Sumî, Harkov și Herson, precum și în Crimeea și Sevastopol.
Din acest motiv, rezultatele Ucrainei trebuie privite ținând cont de acoperirea geografică limitată de război.
Elevii ucraineni au obținut în medie 448 de puncte la științe, 431 la matematică și 418 la lectură. Rezultatele sunt sub media OCDE cu 34, 32 și, respectiv, 43 de puncte.
Totuși, în comparație cu 2022 nu s-a înregistrat nicio modificare semnificativă statistic în cele trei domenii. Ministerul ucrainean interpretează stabilizarea drept un indiciu al rezilienței sistemului educațional, în condițiile în care generația evaluată a trecut mai întâi prin pandemia de COVID-19, iar din clasa a VII-a învață în timpul războiului la scară largă.
Problemele rămân însă importante. Aproximativ 35% dintre elevii ucraineni nu ating nivelul de bază la științe, 46% la matematică și 45% la lectură. La noua evaluare privind lumea digitală, Ucraina a obținut 478 de puncte, față de media OCDE de 500.
PISA 2025 conturează astfel o problemă care depășește granițele unui singur sistem educațional. OCDE constată că deteriorarea performanțelor a început în multe state înainte de pandemie, iar scăderea este deosebit de evidentă la lectură. România, Republica Moldova și Ucraina pornesc din contexte foarte diferite, însă toate trei rămân sub media statelor OCDE la competențele fundamentale evaluate.
Marin Gherman
