Putin l-a depășit pe Trump? Cum Rusia tergiversează negocierile privind Ucraina și induce SUA în eroare / OPINIE

Putin l-a depășit pe Trump? Rusia tergiversează negocierile privind Ucraina și induce SUA în eroare? Care este strategia și tactica Kremlinului și cum reușește Moscova, deocamdată, să manevreze Washingtonul? Despre primele concluziei după discuția telefonică dintre Trump și Putin – în articolul semnat de analistul politic Milan Lelici de la RBC-Ucraina.

Echipa lui Donald Trump a început să folosească activ terminologia din volei pentru a descrie negocierile de pace. Inițial, mingea era în terenul președintelui american, care insista asupra dorinței sale de a încheia „jocul” cât mai rapid. După scandalul din Biroul Oval, Trump a trimis mingea în terenul Ucrainei, suspendând ajutorul militar și blocând accesul la informațiile de securitate. Ulterior, în urma întâlnirii de la Jeddah, unde ucrainenii și americanii au convenit asupra unui armistițiu total de o lună, mingea a trecut la Vladimir Putin.

Se pare că, după conversația de ieri cu Trump, Putin a reușit să o retrimită înapoi liderului american. Și, în același timp, i-a propus să joace hochei.

Timpul este de partea Kremlinului

Cu mult înainte de discuția dintre Trump și Putin, era previzibil ce va scrie Trump: „discuție grozavă”, „pacea este mult mai aproape”, „mare succes”, „cât timp sunt eu președinte, războiul nu ar fi început” etc. Exact așa s-a și întâmplat. Comunicatul oficial al Casei Albe a fost, de asemenea, optimist, dar cu mai puține semne de exclamare.

Dacă, însă, comparăm așteptările exprimate de Trump și echipa sa înainte de conversație cu rezultatele obținute, „marele succes” nu mai pare atât de impresionant. Inițial, Washingtonul dorea ca Rusia să accepte armistițiul de 30 de zile discutat la Jeddah, ceea ce ar fi permis ca situația să fie prezentată electoratului american drept „Trump a pus capăt războiului”.

În realitate, Putin a fost de acord (sau cel puțin a lăsat impresia că este de acord) doar cu încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice. În schimb, a impus o serie de condiții avantajoase pentru Rusia. Cele mai importante dintre acestea sunt: oprirea ajutorului militar și suspendarea mobilizării în Ucraina.

Practic, Putin a reiterat aceleași cerințe pe care le-a exprimat săptămâna trecută, comentând negocierile de la Jeddah. Ieri, nu a cedat nimic din poziția sa, oferindu-i lui Trump doar o oportunitate de a-și salva parțial imaginea prin promisiunea de a opri atacurile asupra sectorului energetic – astfel încât președintele american să poată raporta o „conversație bună și productivă”.

Când, acum trei săptămâni, la Casa Albă, Ucraina a încercat să impună propriile condiții lui Trump (garanții de securitate ca element esențial pentru încheierea războiului) Kievul a fost acuzat de lipsă de recunoștință și suspendarea ajutorului militar.

În cazul condițiilor impuse de Rusia, un astfel de răspuns nu a fost observat. Putin profită abil de faptul că Trump este cel care are nevoie mai mare de un rezultat concret. Și, deși liderul de la Casa Albă se laudă mereu cu abilitățile sale de negociere, ar trebui să înțeleagă acest lucru. Dacă cineva are nevoie urgentă de bani și vrea să-și vândă apartamentul, iar cumpărătorul nu se grăbește, există o mare șansă ca prețul să fie redus. Este o logică simplă și intuitivă.

Putin l-a depășit pe Trump?

Trump este presat de timp. Dacă a reușit cumva să evite întrebările despre promisiunea sa de a încheia războiul „în 24 de ore”, un nou termen simbolic se apropie – 100 de zile de mandat, perioadă în care trebuie să prezinte realizări concrete. Iar Trump, în ciuda bravadei constante, nu doar că nu a rezolvat nicio problemă internațională majoră în două luni, ci chiar a creat altele noi. Kremlinul este conștient de acest lucru și nu se grăbește – timpul lucrează în favoarea lui.

Ucraina – parte a „marii înțelegeri”

Până în prezent, Rusia nu a renunțat la niciuna dintre cererile sale: oprirea sprijinului occidental pentru Ucraina, veto asupra aderării Ucrainei la NATO, interzicerea prezenței unui contingent occidental, concesii teritoriale, limitarea dimensiunii și a puterii armatei ucrainene etc. După discuția de ieri, Kremlinul a specificat într-un comunicat oficial chiar și „eliminarea cauzelor inițiale ale crizei” – o referire voalată la „denazificare”, termen pe care Moscova îl poate interpreta oricum dorește.

Pe lângă aceste cereri dure, Rusia îi oferă lui Trump și un „pachet de stimulente” – „cooperare reciproc avantajoasă în economie și sectorul energetic” și, mai ales, influența sa asupra altor regiuni problematice ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu. Acesta este un aspect care, fără îndoială, îl interesează pe Trump.

Mai mulți interlocutori ucraineni ai RBC-Ucraina au confirmat că administrația americană vede războiul din Ucraina ca pe un element – important, dar nu determinant – al unei „înțelegeri” mai ample cu Rusia. Aceasta ar putea include Iranul și Orientul Mijlociu, cooperarea în Arctica, relațiile ruso-chineze și alte subiecte strategice. Această perspectivă reprezintă un risc suplimentar pentru Ucraina, deoarece, spre deosebire de Kremlin, Kievul nu-i poate promite lui Trump că va controla Iranul, huthiții sau, de exemplu, Coreea de Nord.

Trump, ”împins” să exercite presiuni asupra Ucrainei

Pentru cei familiarizați cu negocierile privind Donbasul în 2015 și 2022, actualele tactici ale Rusiei sunt asemănătoare. Moscova aplică aceeași strategie: evită răspunsurile directe la propuneri concrete, introduce noi cereri și condiții, tergiversează discuțiile asupra problemelor esențiale prin detalii tehnice minore. De exemplu, într-una dintre rundele negocierilor din cadrul Grupului de Contact Trilateral, discuțiile s-au blocat din cauza unei dispute privind distanța la care un autobuz de transfer trebuia să se retragă față de un punct de control aflat pe linia de demarcație.

Așa-numitele „negocieri tehnice” anunțate ieri, referitoare la un armistițiu în Marea Neagră, oferă Rusiei un teren propice pentru astfel de manevre. La fel ca în perioada 2015-2022, acestea permit Kremlinului să mimeze un angajament față de „rezolvarea pașnică a conflictului”.

În paralel, agresorul își pot consolida pozițiile pe teren, lansând noi ofensive, despre care Volodimir Zelenski a avertizat deja. În același timp, Rusia observă cum se adâncește falia dintre SUA și Europa, în timp ce Donald Trump devine tot mai absorbit de problemele interne, pe măsură ce „luna de miere” a președinției sale se apropie de sfârșit.

Toate acestea îl vor ”impune” pe Trump să implementeze cât mai rapid cerințele Rusiei, inclusiv oprirea ajutorului pentru Ucraina. Aceste presiuni apar înainte de începerea unor negocieri de pace propriu-zise. Trump deja transmite semnale alarmante în acest sens. De exemplu, el a declarat că multe dintre „punctele acordului final” ar fi fost deja stabilite – cel mai probabil, cu Rusia. Cu Ucraina, însă, această „înțelegere finală” nici măcar nu a fost discutată.

Următoarea rundă de negocieri, fie în format bilateral, fie trilateral, este programată pentru duminică, 23 martie, la Jeddah. Acolo, echipa lui Trump va încerca din nou să paseze mingea în terenul Ucrainei, al Rusiei sau al ambelor părți simultan. Și, în ciuda postărilor optimiste din Truth Social, acest joc de transmitere a mingii este departe de a se încheia. Poate doar dacă Trump va lua mingea de la toți, va declara o victorie „cu scor categoric” și va pleca să joace golf.