Război în Ucraina – crește presiunea pe negocieri. De ce inițiativele Turciei și Chinei vor eșua? – jurnal de bord geopolitic al Asociației „Casa Mării Negre” Constanța

Reapar mediatorii pe arena internațională; crește presiunea pentru negocieri. China și Turcia își reînnoiesc substanțial oferta de a media posibile negocieri directe de pace între Federația Rusă și Ucraina. În același timp, Republica Moldova face primii pași spre crearea unui sistem colectiv de aranjamente, angajamente și garanții de securitate și apărare. Președinta Maia Sandu a vizitat recent punctele-cheie ale sprijinului extern al Republicii Moldova – Bucureștiul și Parisul,  potrivit Cronicilor Mării Negre din 09 martie 2024 – un proiect analitic al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House, coordonat de Dorin Popescu.

 Cronici albe[1]

• Republica Moldova – eforturi de creare a unui sistem colectiv de aranjamente, angajamente și garanții de securitate și apărare. Așa cum anticipam, Republica Moldova face primii pași spre crearea unui sistem colectiv de aranjamente, angajamente și garanții de securitate și apărare. Președinta Maia Sandu a vizitat recent punctele-cheie ale sprijinului extern al Republicii Moldova – Bucureștiul și Parisul. La Paris, recent[2], președintele Franței Emmanuel Macron s-a angajat[3] să contribuie la consolidarea rezilienței și capacităților Republicii Moldova în toate domeniile și să mobilizeze partenerii internaționali pentru susținerea suveranității, rezilienței și securității Republicii Moldova. În acest sens, Franța și Republica Moldova au semnat un Acord de cooperare în domeniul apărării. Parisul este gata să contribuie la o reglementare pașnică și durabilă a conflictului trasnistrean (“la momentul cuvenit”), inclusiv printr-o asistență tehnică pentru distrugerea stocurilor de muniții de la Cobasna. În aceeași zi, cele două state au semnat o Foaie de parcurs economică bilaterală (Foaia de parcurs privind cooperarea economică pentru 2024-2029), care prevede stimularea schimburilor comerciale, diversificarea cooperării, creșterea investițiilor private franceze în Republica Moldova, sprijin în domeniile resurselor naturale, sistemului de irigații și transportului feroviar. Evaluări: Alături de România, Franța rămâne principalul actor statal european cu acțiune coerentă în direcția protejării intereselor, securității, suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Numeroase semnale și inițative recente în acest sens confirmă disponibilitatea Franței de menținere și creștere a sprijinului pentru Republica Moldova. Aceste inițiative pot fi multiplicate la nivelul altor actori statali din Europa față de Republica Moldova, putând avea caracter mobilizator.
• Acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Franța și Republica Moldova[4] prevede deschiderea, în lunile următoare, a unei Misiuni franceze de apărare permanente la Chișinău ca primă etapă concretă a sprijinului Franței în domeniu. Această Misiune va identifica nevoile suplimentare de sprijin ale Republicii Moldova în domeniul apărării. Acordul include modernizarea capacităților militare ale Republicii Moldova, instruirea personalului militar, sprijin pentru achiziționarea de noi echipamente militare. Noul acord de cooperare în domeniul apărării acoperă domenii importante pentru sistemul de apărare precum politicile de apărare, participarea în misiuni și operațiuni internaționale, tehnologiile informaționale și telecomunicațiile militare, topografia militară, gestionarea resurselor umane, formarea lingvistică, logistica, medicina militară, gestionarea financiară și bugetară. Republica Moldova a anunțat recent achiziționarea unor noi echipamente de supraveghere aeriană de fabricație franceză (un radar GM200, fabricat de concernul Thales). Franța va realiza totodată un audit al mijloacelor de apărare aeriană de care dispune R. Moldova și al necesarului în acest domeniu.
• Reapar mediatorii pe arena internațională; crește presiunea pentru negocieri. China și Turcia își reînnoiesc substanțial oferta de a media posibile negocieri directe de pace între Federația Rusă și Ucraina. Beijingul s-a oferit din nou să joace rolul de mediator al negocierii politico-diplomatice a războiului din Ucraina; prima tentativă a acesteia[5] a fost un fiasco Trimisul special al Chinei efectuează, în acest sens, un turneu diplomatic la Moscova, Kiev și mari capitale europene. Președintele turc Recep Erdoğan recidivează narativ, insistând asupra nevoii de mediere și asupra oportunității unor noi discuții între părți, pe tema unui posibil nou armistițiu sau chiar a unui acord-cadru politic. Vizitele președinților ucrainean[6] și rus[7] la Ankara sunt văzute de către președintele turc ca oportunități pentru lobby în această direcție. Recent, și Papa Francisc, șeful Bisericii Catolice, s-a alăturat propunerilor privind crearea de condiții pentru negocieri de pace, enunțând intenția Sfântului Scaun de a se asocia (din nou) presiunii pentru negocieri a unei părți a comunității internaționale[8]. Declarațiile acestuia privind “curajul ridicării steagului alb de către Ucraina” au generat ample critici la Kiev și în unele capitale europene. O reacție promptă și clară de condamnare a acestei poziții a venit inclusiv din partea Ministerului de Externe al Poloniei. Predicție: cele două inițiative de mediere (ale Turciei și Chinei) vor eșua; partea ucraineană este orientată spre desfășurarea Summitului Păcii, în co-organizarea Ucrainei și Elveției, fără participarea Rusiei și cu discutarea prioritară a viziunii de pace a Ucrainei, bazate pe Formula Păcii; totodată, Moscova nu crede în calitatea de mediator a Elveției.
• Vizita lui Zelenski în Turcia reduce șansele de mediere ale Turciei. Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia a redus considerabil (având în vedere declarațiile fără echivoc în acest sens ale liderului ucrainean) șansele Turciei de a juca din nou un rol de mediator în soluționarea politico-diplomatică a războiului din Ucraina. Prezent la Ankara, președintele ucrainean a transmis că, într-o primă etapă, comunitatea internațională va stabili cadrul general pentru posibila soluție politico-diplomatică a războiului din Ucraina (la prima ediție a Forumului Internațional dedicat păcii, care va avea loc, în Elveția, la nivel de șefi de stat și de guvern, în organizarea Elveției și Ucrainei), iar într-o a doua etapă Federației Ruse i se va transmite acest plan. Oferta Turciei de a juca în mod autonom ca mediator al dialogului dintre Ucraina și Rusia (precum în martie 2022), prin facilitarea reluării dialogului și negocierilor directe dintre cele două părți, la Ankara, nu este acceptată de Ucraina. Vizita președintelui rus Vladimir Putin la Ankara, prevăzută a avea loc în primăvara acestui an, nu va schimba nimic din actuala perspectivă. Estimări: Turcia nu are șanse semnificative de a media dialogul dintre Ucraina și Federația Rusă privind încheierea unui armistițiu de încetare a focului / (respectiv, a) unui acord de pace. Ucraina își concentrează eforturile, în această perioadă, pentru organizarea Summitului Păcii, în Elveția, pe baza Formulei Păcii promovate de președintele Zelenski.
• Vizita președintelui Zelenski în Turcia[9] poate facilita creșterea și diversificarea sprijinului tehnico-militar al Turciei pentru Ucraina. Recent, compania turcă Baykar a început construcția pe teritoriul Ucrainei a uzinei de producție a dronelor model TB2 și/sau TB3[10]. Liderul de la Kiev a vizitat și șantierul naval unde se construiesc corvete pentru a fi livrate Forțelor Militare Navale ucrainene. O discuție mai amplă privind consolidarea cooperării tehnico-militare dintre Turcia și Ucraina a avut loc între președintele ucrainean și reprezentanți ai companiilor turcești din domeniul industriei de apărare. Vizita poate conduce, într-un scenariu pozitiv maximal, la crearea premiselor pentru un nou acord (multilateral), mediat de Turcia, pe tema securității navigației în zona Mării Negre, acord care ar permite Ucrainei reluarea exportului de cereale pe aceste rute. Evaluări: Convenirea unui nou acord similar fostei Inițiative pentru transportul de cereale în Marea Neagră, pe baza unor negocieri mediate de Turcia, pare un obiectiv mai fezabil decât cel privind medierea, de către Erdoğan, a dialogului ruso-ucrainean pe tema unui armistițiu de încetare a focului sau a unui acord-cadru de pace între Ucraina și Federația Rusă.
• Noua inițiativă a Franței privind crearea unei coaliții care să trimită în Ucraina personal militar necombatant continuă să genereze poziționări diferite în marile capitale occidentale – în UE, SUA și NATO. Au fost consemnate declarații de sprijin ale acestei inițiative în Polonia și țările baltice. Nu se exclude formarea unei coaliții de state europene în acest domeniu, cu participarea Franței, a Poloniei, a țărilor baltice și a unor state din vestul și nordul Europei, care ar putea trimite în Ucraina personal militar necombatant, pentru efectuarea unor misiuni militare în afara zonei de conflict (paza și supravegherea capabilităților militare, instruirea militarilor ucraineni etc.). În acest sens, președintele Franței a multiplicat acțiunile de sprijinire a Inițiativei, organizând, complementar Conferinței de la 26 februarie a.c., întâlniri cu liderii opoziției franceze și o reuniune online a miniștrilor apărării și de externe din țările europene.
• Demobilizarea parțială (a recruților aflați pe front încă de la începutul invaziei ruse) este convenită; se amână noua mobilizare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat recent un decret potrivit căruia militarii care luptă pe front încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă vor fi demobilizați în perioada aprilie-mai a.c. Decretul îi vizează pe recruții care erau în serviciul militar la momentul izbucnirii ostilităților cu Rusia, în februarie 2022[11]. În timpul examinării inițiativei legislative respective în Rada Supremă, a fost adăugată o prevedere prin care se acordă personalului militar demobilizat o perioadă de 12 luni până la momentul în care acesta va putea fi mobilizat din nou[12], pe baza legislației în vigoare. Totodată, se amână sine die discutarea, în Rada Supremă, a noului proiect de lege privind mobilizarea, proiect care are ca obiectiv înnoirea și creșterea resursei umane care luptă pe frontul actual din sudul și estul Ucrainei.
• Noi coaliții multinaționale pentru Ucraina în formatul Ramstein. În formatul Ramstein au fost luate, recent, decizii privind constituirea de alianţe/coaliții multinaționale în domeniul artileriei, deminării, aviaţiei şi vehiculelor blindate. La programul de deminare participă 20 de state. Statele Unite, împreună cu Danemarca și Olanda, coordonează activitatea Coaliției de aviație, iar cu Franța – activitatea Coaliției de artilerie. La activitățile formatului Ramstein participă în prezent 56 de state.
• Coaliția dronelor, constituită, la nivel multinațional, pentru multiplicarea sprijiniului acordat Ucrainei în acest domeniu, și-a început activitatea. Mai multe țări precum Marea Britanie, Letonia, Canada, Suedia, Danemarca. Germania, Lituania, Letonia, Olanda și-au anunțat disponibilitatea de a face parte din Coaliția Capabilităților aeronavelor fără pilot a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, coordonată de Letonia și Marea Britanie. Coaliția (constituită în ianuarie a.c. în cadrul Grupului de contact pentru problemele de apărare ale Ucrainei, formatul Ramstein) vizează atât coordonarea livrărilor de drone către Ucraina, cât și sprijinirea capacităților de producție de drone pe teritoriul Ucrainei. În perioada următoare, Canada va livra suplimentar Ucrainei peste 800 de drone create de compania Teledyne FLIR.
• Noi țări se asociază Coaliției pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, coaliție coordonată de Franța și Germania. Recent, Norvegia și-a exprimat disponibilitatea de a participa la această coaliție. Obiectivul prioritar al Coaliției îl reprezintă consolidarea capacității integrate a apărării antiaeriene și antirachetă a Ucrainei. Din Coaliție ar face parte în prezent 15 state. Coaliția este concepută pentru a oferi sprijin pe termen lung Ucrainei în domeniul apărării aeriene la sol. Dotarea Forțelor Armate ale Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană reprezintă prioritatea absolută a acestei Coaliții.
• Se pregătește lotul UE de muniție pentru Ucraina. Inițiativa Cehiei, de achiziție a cca 800.000 de unități de muniție din țări terțe pentru nevoile Ucrainei, este în curs de finalizare. Recent, UE a anunțat că au fost îndeplinite toate procedurile privind achiziția a 800.000 de unități de muniție pentru Ucraina; acestea (cca 500.000 unități de muniție de calibru 155 mm și cca 300.000 de unități de calibru 122 mm) vor fi livrate Kievului în următoarele săptămâni. Vizita președintelui francez la Praga a accelerat aceste planuri[13]. Valoarea estimată a achiziției este de cca 1,5 miliarde dolari. Au promis fonduri în acest sens, alături de sprijinul acordat de Cehia și de Franța (ultima a decis recent să sprijine inițiativa Pragăi, în pofida rezervelor inițiale) Olanda, Germania, Canada, Danemarca, Lituania, Letonia (fondurile provin din sprijinul financiar suplimentar al țărilor interesate, nu din Fondul pentru Pace al UE).
• Planuri europene de sprijin tehnico-militar pe termen mediu și lung pentru Ucraina. Compania cehă Czechoslovak Group (CSG)[14] va produce muniții pentru Ucraina și va înființa, împreună cu holdingul ucrainean UkrOboronProm, companii mixte de producție de muniții și echipamente militare, după modelul companiei germane Rheinmetall (uzină comună cu UkrOboronProm de producție și reparații tancuri; uzina aparține Ucrainei, iar conducerea este asigurată de partenerul german, care are 51% din acțiuni). Conducerile celor două holdinguri au în vedere producția comună de muniții de artilerie, muniții antitanc, precum și de tehnică grea. Termenele actuale prevăd constituirea noilor companii mixte până la finele anului în curs și lansarea producției în cca 2-3 ani. Prezentarea/lansarea[15] Strategiei UE în domeniul industriei militare va impulsiona crearea și diversificarea instrumentelor de sprijin tehnico-militar pentru Ucraina, pe termen mediu. Nucleul Strategiei îl reprezintă Programul de dezvoltare a industriei europene de apărare pentru perioada 2025-2027, pentru care este prevăzut un sprijin financiar de cca 1,5 miliarde euro. Într-o a doua etapă, după 2027, UE va trece la unificarea etapizată a industriei de apărare și trecerea ei de sub control național sub controlul Comisiei Europene.
• Armata rusă își continuă inițiativa tactică pe toată lungimea frontului din Ucraina. Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a vizitat frontul recent[16]. Armata rusă continuă înaintări lente pe mai multe direcții de atac și, simultan, consolidarea pozițiilor ocupate de forțele proprii în zona Avdiivka. Sunt tentative în creștere de înaintare pe direcțiile consacrate – Bahmut, Avdiivka, Kupiansk. Predicții: nu se întrevăd înaintări rapide ale armatei ruse pe nici o direcție tactică; cel mai probabil, armata rusă își configurează resursele în vederea pregătirii unei ofensive de proporții, care poate fi inițiată în mai-iunie a.c.
• Sporesc capabilitățile Ucrainei de lovire a unor ținte pe teritoriul Federației Ruse și în Peninsula Crimeea. Crește dotarea Forțelor Armate ucrainene cu rachete, drone și muniție de artilerie, tehnologii IT de dirijare a loviturilor. O dovadă în acest sens o reprezintă intensificarea recentă a loviturilor efectuate cu succes de armata ucraineană asupra unor ținte aflate inclusiv pe teritoriul Federației Ruse; prin aceste lovituri au fost scoase din funcțiune mai multe obiective militare și industriale rusești, inclusiv unele de natură strategică.
• Se intensifică discuțiile privind posibila soluție indirectă a livrărilor de rachete germane Taurus în Ucraina cu ajutorul unei scheme mediate de terți, precum Marea Britanie. Discuțiile vizează atât rachete Taurus aflate în dotarea armatei germane (produse de concernul Taurus Systems GmbH), cât și rachete Taurus (Taurus KEPD 350) aflate în dotarea aviației militare din țări precum Spania sau Suedia (produse de Saab Bofors Dynamics). Oficialii ruși sunt îngrijorați de posibilitatea ca livrările de rachete Taurus să genereze riscuri directe semnificative privind lovirea și scoaterea din uz a Podului Kerci. Episodul deconspirării înregistrărilor convorbirilor ofițerilor germani privind lovirea acestei ținte strategice reflectă creșterea acestor preocupări la Moscova. Pentru perioada următoare, este posibilă livrarea, de către SUA, a unui lot suplimentar de rachete ATACMS, cu rază de acțiune de până la 300 km (varianta MGM-140 B), în cadrul unui nou pachet de sprijin de cca 4 miliarde dolari, pe care Washingtonul l-ar pregăti în așteptarea convenirii celebrului pachet de 61 miliarde dolari pentru Ucraina. Acest sprijin occidental coroborat mărește posibilitatea lovirii, de către Ucraina, a unor ținte tactice și strategice de pe teritoriul Federației Ruse, precum și din Peninsula Crimeea. În acest sens, Divizia 31 de apărare antirachetă a Districtului Militar Sud al Federației Ruse, care (alături de alte structuri militare ale Districtului – o brigadă independentă și un regiment dotat cu sisteme S-350 Vitiaz) asigură securitatea Peninsulei și a Podului Kerci, a primit sarcina de a contracara toate posibilele atacuri asupra obiectivelor strategice din Peninsulă.
• Femeile în armata rusă și ucraineană. Circa 43.587 de femei sunt încadrate în Forțele Armate ale Ucrainei. Dintre acestea, cca 13.487 luptă în prima linie a frontului, având statutul de participant la activitățile militare specifice frontului. În Forțele Armate ale Federației Ruse slujesc peste 37.500 de femei în calitate de militari / cadre militare (cca 5.000 dintre acestea au grad de ofițer). În afara acestora, cca 270.000 femei lucrează ca personal civil în diferite organizații și unități militare. Peste 1.000 de militari-femei acționează în prima linie a frontului în cadrul Forțelor Armate ruse.
• Rusia rămâne și respiră ideologie. Potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de Centrul rusesc Levada[17], 51% din cetățenii ruși “urmăresc cu mare atenție” sau „cu atenție” evenimentele din Ucraina; 76% din cetățenii ruși ar sprijini în continuare “activitatea trupelor ruse în Ucraina” (46% sprijină categoric, iar 30% mai degrabă sprijină), în timp ce doar 16% nu sprijină activitatea acestora. Sprijinul pentru activitatea militară împotriva Ucrainei este manifest mai ales la categoriile de vârstă de peste 55 ani (82% sprijin) și la categoriile care au încredere în informațiile furnizate de posturile centrale de televiziune (86%). 84% din cei care îl sprijină pe Vladimir Putin pentru funcția de președinte aprobă activitatea militară a forțelor ruse în Ucraina. Activitatea militară rusă este sprijinită de 66% dintre respondenți în rândul tinerilor sub 24 de ani și de 66% din cetățenii care își aleg ca sursă principală de informație canalele you tube. Doar 21% dintre cei care nu îl susțin pe Vladimir Putin în funcția de președinte susțin agresiunea rusă în Ucraina. 52% dintre respondenți se pronunță pentru negocieri de pace (45% în mai 2023, 57% noiembrie 2023). Pentru continuarea activităților militare se pronunță cca 39% dintre respondenți. Negocierile de pace sunt sprijinite mai degrabă de femei (58%), de tineri sub 25 ani (74%), de rezidenții din orașe cu până la 100.000 locuitori (58%) și de persoane care aleg ca sursă principală de informare rețelele de socializare (60%) sau canalele you tube (70%). Sprijină continuarea acțiunilor militare împotriva Ucrainei 47% dintre bărbați, 50% din respondenții cu vârste de peste 55 de ani, 47% din persoanele care au încredere în televiziune și 55% dintre locuitorii capitalei Moscova. Alte rezultate: 25% apreciază că războiul a avut drept principală cauză apărarea locuitorilor din Donbas, iar 23% 9 – apărarea intereselor Rusiei și asigurarea securității țării (14%– lupta împotriva nazismului); 70% apreciază că invazia decurge bine și foarte bine (în creștere cu 8% față de iunie 2023). 65% dintre intervievați apreciază că nu va exista o nouă mobilizare; 69% nu văd necesară o nouă mobilizare. Principalele concluzii: invazia se bucură în continuare de un sprijin larg în Rusia (un nivel de sprijin similar celui din primele luni ale invaziei). Susținătorii negocierilor de pace sunt, la limită, majoritari, conturându-se însă un trend ușor de diminuare a numărului acestora. A crescut numărul celor care apreciază că invazia decurge cu succes. Nivelul îngrijorărilor privind o nouă mobilizare s-a diminuat considerabil față de septembrie 2023 (aproape la jumătate). Evaluări: Rezultatul acestor cercetări confirmă impactul masiv al ideologiei, propagandei și măsurilor represive asupra populației din Federația Rusă, care este captivă viziunii ideologice și acțiunii represive a regimului autoritarist de la Moscova. Semnele emancipării populației ruse de sub cortina ideologică rămân periferice.

Coduri roșii[18]

• Vizita bașcanului UTA Găgăuzia încinge relația cu Chișinăul. Întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și bașcanul UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, fie și în forma ipocrită prezentată de Kremlin (întâlnire neoficială, realizată în contextul participării Evgheniei Guțul la un eveniment public în Federația Rusă, în marja acestuia[19]), este parte a războiului hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Potrivit Procuraturii Republicii Moldova, se analizează posibilitatea ca acțiunile Evgheniei Guțul din Federația Rusă (solicitarea de sprijin adresată autorităților ruse, desfășurarea întâlnirii cu președintele rus etc.) să cadă sub incidența legislației penale a Republicii Moldova. Aceasta revitalizează în mod explicit agenda separatistă a regiunii, simultan cu tendințe similare manifestate la Tiraspol. Simultan, Evghenia Guțul și-a asigurat un blocaj total al relațiilor cu autoritățile constituționale de la Chișinău. În momentul de față, Procuratura Anticorupție din R. Moldova are în lucru un dosar penal care vizează fostul partid politic Șor, unde Evghenia Guțul are statut de învinuit.
• Kremlinul își multiplică instrumentele de război hibrid în R. Moldova pentru a-și maximiza șansele de a crea o destabilizare de impact a situației politice și sociale din Republica Moldova. Coordonarea calendarelor secesioniste de la Tiraspol și Comrat este, cel mai probabil, organizată de Moscova. Se confirmă, cu această ocazie, că Moscova vede în convocarea Evgheniei Guțul în Federația Rusă un “premiu de consolare”, în condițiile în care liderii de la Tiraspol nu mai răspund corespunzător comenzilor politice ale Moscovei. Evghenia Guțul a efectuat o vizită de o săptămână în Federația Rusă. În timpul acesteia, bașcanul Găgăuziei a efectuat întâlniri cu Vladimir Putin, cu Valentina Matvienko (președintele Consiliului Federației) și cu Serghei Kirienko, consilier al președintelui rus, primul locțiitor al șefului Administrației Prezidențiale[20]. În cadrul acestor întâlniri ar fi fost discutate “evoluțiile geopolitice” din regiune, iar președintele Putin ar fi promis bașcanului Găgăuziei sprijin politic și economic.
• Războiul hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova se va intensifica. Vor fi utilizate instrumente precum: stimularea apetitului protestatar (prin rețele de socializare precum Vkontakt, TikTok, bisericile din cadrul Mitropolitiei Moldovei subordonate canonic Patriarhiei Ruse, presa de limbă rusă etc.), atacuri cibernetice, campanii de dezinformare corelate pregătirii alegerilor prezidențiale, precum și posibile livrări/transferuri de armamente, specialiști militari și reprezentanți ai serviciilor ruse speciale, în Transnistria și UTA Găgăuzia, pentru utilizarea acestor regiuni ca platforme ale destabilizării în Republica Moldova. Evaluări: Cresc riscurile privind organizarea de provocări rusești similare (coroborate cu cele care au ca țintă R. Moldova) pe teritoriul României, având în vedere alegerile multiple care vor avea loc în 2024 în România.
• Principalele obiective pentru anul 2024 ale Federației Ruse în Republica Moldova vizează crearea unei destabilizări de impact, stimularea și coordonarea agendelor separatiste la Tiraspol și Comrat, nepermiterea relagerii Maiei Sandu în funcția de președinte la scrutinul din toamna acestui an și boicotarea referendumului pentru aderarea la UE a R. Moldova. Recent[21], șeful Serviciului de Informație și Securitate al R. Moldova, Alexandru Musteață, a declarat că “Serviciul a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea de proteste la Chișinău”.
• Reacții în cascadă la deciziile recente ale Bisericii Ortodoxe Române. Așa cum anticipam, decizia istorică recentă a Sinodului Bisericii Ordodoxe Române / BOR de a încuraja și sprijini înființarea unei Biserici Ortodoxe Române în Ucraina, precum și decizia corelată a sprijinului acestei Biserici pentru preoții și credincioșii din Republica Moldova care aderă la Mitropolia Basarabiei, au generat reacții dure din partea altor structuri religioase din Ucraina, Federația Rusă și Republica Moldova. Reacții dure au venit din partea unor clerici ai Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove, structură religioasă subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Ruse. Totodată, episcopi ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei apreciază că decizia Sinodului BOR de a încuraja și sprijini înființarea unei Biserici Ortodoxe Române în Ucraina ar fi necanonică și ar reprezenta o amenințare la adresa unității ortodoxiei universale[22]. Aceștia sugerează că în spatele acestei decizii s-ar afla (sic!) influența structurilor FSB și a Patriarhiei Moscovei. Pe de altă parte, Mitropolia Moldovei (subordonată canonic Patriarhiei Ruse) și Biserica Ortodoxă Ucraineană din Ucraina (rămasă în subordonare canonică de facto sub Patriarhia Rusă) văd în această decizie tocmai una care contravine intereselor Patriarhiei Ruse atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina. Mediile analitice de la Moscova se tem că Biserica Ortodoxă Română dorește să o înlocuiască pe cea rusă în Ucraina[23]. Contestatarii deciziei colportează în spațiul public mesaje și teze tendențioase, care contravin intențiilor reale ale Bisericii Ortodoxe Române de a răspunde nevoilor de sprijin exprimate deschis și repetat de către credincioșii din comunitățile ortodoxe românești din Republica Moldova și Ucraina. Campaniile rusești de dezinformare sunt deja la un nivel propagandistic apropiat de ridicol; potrivit acestora, România ar urma să pregătească “dezintegrarea Ucrainei de Vest”[24]; aceste campanii pot găsi adepți în mediile cu slabă înțelegere a realităților politice din regiune. Evaluări: reacțiile dure vor continua, din partea tuturor structurilor religioase menționate mai sus – Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove și Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonate canonic Patriarhiei Ruse și, respectiv, Biserica Ordodoxă a Ucrainei (Biserică declarată autocefală în Ucraina de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol). Moscova va încerca și în continuare să genereze animozități, tensiuni, clivaje și conflicte între România și Ucraina pe această temă. Confruntarea spirituală directă între Biserica Ortodoxă Română și cea rusă va continua și se va extinde în Ucraina. În continuare este nevoie de tact și echilibru pentru contracararea acțiunii hibride multiple a Rusiei în acest domeniu. Reacțiile alergice ale Moscovei demonstrează justețea deciziilor istorice ale BOR, fundamentate și legitimate de cererile și nevoile comunităților ortodoxe românești din Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent nu au fost adoptate reacții sau decizii la nivelul conducerii celor mai importante Biserici ortodoxe (Biserica Ortodoxă Ucraineană, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, Biserica Ortodoxă Rusă etc). În context, Mitropolitul Vladimir al Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove s-a adresat recent Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române pentru a mijloci un “dialog frățesc” între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei[25]. Scrisoarea acestuia demonstrează influența în creștere a Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova.
• “Alegeri” prezidențiale în Federația Rusă, departe de normele democratice. În perioada 15-17 martie a.c. vor avea loc alegerile prezidențiale în Federația Rusă. Cele mai recente ratinguri gestionate de centrele sociologice de casă ale Kremlinului indică proclamarea unei victorii a lui Vladimir Putin cu cca 82% (potrivit Centrului rusesc de cercetare a opiniei publice VCIOM[26]); scoruri estimate pentru ceilalți candidați: Nikolai Haritonov 6%, Vladislav Davankov 6%, Leonid Sluțkii 5%. Evaluări: Organizarea minuțioasă a scrutinului de către Kremlin în sensul dirijării proceselor spre enunțarea unei victorii clare a președintelui Putin compromite speranțele/iluziile potrivit cărora acest scrutin ar putea fi unul democratic. În evaluarea noastră repetată, Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse îl va declara câștigător al alegerilor pe președintele Vladimir Putin, cu un scor de 80%-82% (prognoză asumată public încă de la prima Cronică a Mării Negre, la începutul lunii februarie a.c.). Vladimir Putin are nevoie, printr-un scor electoral ridicat, de transmiterea în spațiul public a unui mesaj de presupusă coeziune a societății ruse în jurul proiectului său hegemonic, iar orice scor obținut sub 80% ar indica existența unei rezistențe civice robuste față de acest proiect. Mai mult, președintele Putin are nevoia de a transmite, cu această ocazie, că susținerea sa ar fi mai ridicată decât o indică în prezent toate sondajele actuale. Nu se cunoaște cu adevărat nivelul de susținere a acestuia în societatea rusă, însă Comisia Electorală Centrală rusă îl va declara câștigător al scrutinului pe Vladimir Putin cu un scor deja stabilit la Kremlin – 80%-82%. Impactul acestui scrutin în plan intern și extern va fi unul limitat. Există însă posibilitatea ca, relegitimat în plan intern, Vladimir Putin să dispună (în lunile următoare) noi escaladări pe frontul din Ucraina, în sensul pregătirii și desfășurării unei noi ofensive terestre de amplitudine, care să aibă ca obiectiv ruperea strategică a frontului / străpungerea strategică a liniilor de apărare ale armatei ucrainene de-a lungul viitoarei direcții principale.

Alerte gri[27]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: posibile lovituri cu drone ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse în perioada alegerilor prezidențiale din Rusia, care ar oferi Moscovei pretextul unor noi escaladări; exploatări distorsionate, acțiuni hibride și posibile escaladări rusești pe tema Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina; tensiuni politice și economice de amplitudine în raioanele transnistrene ale Republicii Moldova și în UTA Găgăuzia; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova și Armenia.

Lebede negre[28]

• Tensiuni în Rusia în contextul alegerilor prezidențiale de la 15-17 martie a.c.
• Comutarea războiului din Ucraina pe butonul negocieri.
• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.
• Provocarea, de către Moscova, a unei destabilizări a situației politice din Republica Moldova în cadrul actualului război hibrid împotriva acesteia.

NOTE

[1] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.

[2] La 7 martie a.c.

[3] Printr-o Declarație comună a președinților Franței și Republicii Moldova, Paris, 7 martie a.c.: https://presedinte.md/rom/discursuri/declaratia-comuna-a-presedintei-republicii-moldova-maia-sandu-si-a-presedintelui-republicii-franceze-emmanuel-macron, https://www.elysee.fr/emmanuel-macron/2024/03/07/communique-conjoint-entre-la-france-et-la-moldavie

[4] Care actualizează documentul semnat în 1998.

[5] 2023.

[6] 8 martie a.c., vizită de lucru.

[7] Vizită așteptată a se produce după alegerile prezidențiale din Rusia, care vor avea loc în perioada 15-17 martie a.c. Cel mai probabil, vizita va avea loc în aprilie a.c.

[8] Un demers în acest sens a fost realizat de către Papa Francisc, fără rezultate, și în 2023.

[9] 8 martie a.c.

[10] Fabrica se construiește în apropiere de Kiev, va avea cca 500 de angajați şi va produce drone TB2 și/sau TB3.

[11] Potrivit documentului, recruții a căror durată de serviciu militar a expirat în timpul legii marțiale și a fost prelungită dincolo de perioada stabilită se vor putea retrage în rezervă.

[12] Rada Supremă a aprobat documentul pe 23 februarie a.c.

[13] Președintele Franței a solciitat insistent ca muniția să fie produsă exclusiv de către companiile europene în domeniu.

[14] Al patrulea producător de muniții din UE.

[15] La 5 martie a.c.

[16] 5 martie a.c.

[17] Cercetare derulată în perioada 21-28 februarie a.c.

[18] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.

[19] 6 martie a.c.

[20] La 7 martie a.c.

[21] La 5 martie a.c.

[22] https://bucpress.eu/episcop-ucrainean-decizia-sinodului-bor-este-necanonica-si-reprezinta-o-amenintare-la-adresa-unitatii-ortodoxiei-universale/; https://df.news/2024/03/04/ierarkh-ptsu-rishennia-synodu-rumunskoi-pts-ie-provokatsijnym-nekanonichnym-i-nese-zahrozu-iednosti-vselenskoho-pravoslav-ia/; https://www.ng.ru/facts/2024-03-05/9_568_synod.html

[23] https://argumenti.ru/world/2024/03/887378, https://risu.ua/ru/rumynskaya-pravoslavnaya-cerkov-hochet-sozdat-kanonicheskuyu-strukturu-na-territorii-ukrainy_n146535

[24] https://regnum.ru/article/3871596

[25]https://mitropolia.md/scrisoarea-inaltpreasfintitului-mitropolit-vladimir-si-a-sinodului-bisericii-ortodoxe-din-moldova-adresata-preafericitului-patriarh-daniel/

[26] https://wciom.ru/analytical-reviews/analiticheskii-obzor/vybory-prezidenta-2024-ozhidaemye-rezultaty

[27] Alerte de intensitate medie.

[28] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.

Sursă foto: Fanatik.ro