Pe parcursul unei singure săptămâni, trei generali cunoscuți la nivel european și internațional au făcut declarații publice importante privind securitatea globală. Potrivit politologului ucrainean Volodimir Fesenko, director al Centrului de Studii Politice „Penta”- ”această coincidență este departe de a fi întâmplătoare”, relatează publicația ucraineană NV.
Președintele Cehiei a formulat o serie de declarații ferme, cu ecou internațional, în cadrul forumului de securitate GLOBSEC de la Praga și în interviuri acordate unor importante publicații occidentale. Liderul ceh a avertizat asupra consecințelor unei „păci proaste” pentru Ucraina și pentru securitatea europeană. Totodată, el a cerut NATO și statelor occidentale să ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, evocând inclusiv posibilitatea doborârii aeronavelor rusești — atât fără pilot, cât și pilotate — precum și alte forme de răspuns asimetric, cum ar fi deconectarea Rusiei de la internetul global și de la comunicațiile prin satelit sau izolarea completă a sistemului bancar rus de finanțele internaționale.
După atacul aerian lansat de Rusia în noaptea de 24 mai asupra Kievului și a regiunii Kiev, aceste declarații au devenit și mai relevante. În același timp, președintele ceh a subliniat că Europa trebuie să dispună de un plan propriu în eventualitatea reducerii prezenței militare americane pe continent.
La 21 mai, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a făcut, în cadrul Kyiv StratCom Forum, o serie de declarații considerate semnificative de observatorii politici. Potrivit acestuia, Kremlinul își reduce treptat obiectivele declarate ale războiului, după ce nu a reușit să își atingă scopurile inițiale. Rusia este astfel nevoită să își adapteze discursul politic la realitatea de pe front și să pregătească societatea rusă pentru ideea că „victoria” ar putea fi prezentată într-o formă mult mai restrânsă decât cea anunțată inițial.
De asemenea, Budanov a sugerat, din nou, deși indirect, că încă vede perspective pentru negocieri de pace cu Rusia. O altă afirmație importantă a acestuia se referă la intensificarea controlului exercitat de Kremlin asupra spațiului informațional și la pregătirea societății ruse pentru „decizii nepopulare”. El a subliniat că Federația Rusă desfășoară o campanie informațională și psihologică de lungă durată împotriva Ucrainei și a statelor occidentale.
În aceeași zi, fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valerii Zalujnîi, a publicat în revista NV articolul intitulat „Experiența Ucrainei pentru viitoarea securitate a Europei”. În analiza sa, Zalujnîi examinează provocările de securitate cu care se confruntă Europa și Ucraina, pornind de la experiența războiului ruso-ucrainean și de la posibilele direcții de evoluție ale conflictului. La forumul de la Praga, Zalujnîi a apărut alături de președintele ceh Petr Pavel — un detaliu pe care Fesenko îl consideră semnificativ în contextul dezbaterilor privind noua arhitectură de securitate europeană.
Politologul ucrainean consideră că în interiorul Uniunii Europene au loc, discret, dar intens, discuții despre viitoarea strategie de securitate a continentului, iar intervențiile celor trei generali se înscriu în această dezbatere mai amplă.
Fesenko atrage atenția și asupra modului în care sunt receptate în Ucraina declarațiile lui Zalujnîi. Potrivit acestuia, reacțiile oscilează între admirație necondiționată și ignorare totală, fără o dezbatere autentică asupra ideilor formulate de fostul comandant militar. „Textele sale sunt profunde și relevante, dar nu reprezintă un adevăr absolut. Ele trebuie discutate și analizate”, afirmă analistul.
Una dintre concluziile-cheie formulate de Zalujnîi este că „războiul din Ucraina se desfășoară sub ochii întregii lumi și a trecut de la o fază latentă la una existențială”. În interpretarea lui Fesenko, acesta este un mesaj direct adresat Europei: continentul se află deja într-un război. În acest context, experiența conflictului ruso-ucrainean trebuie studiată atent pentru a evita repetarea greșelilor strategice comise atât de Ucraina, cât și de liderii europeni.
O altă teză controversată a lui Zalujnîi este că NATO și-ar fi pierdut, cel puțin parțial, capacitatea de a garanta securitatea membrilor săi, atât din cauza nepregătirii tehnice pentru războaiele moderne, cât și din cauza dificultății instituțiilor democratice de a adopta decizii nepopulare. Fesenko consideră că poate este prematur să se vorbească despre „sfârșitul NATO”, însă apreciază că această observație reprezintă „diagnosticul sincer al unui militar profesionist” privind starea actuală a Alianței Nord-Atlantice.
Analistul ucrainean remarcă și criticile formulate de Zalujnîi la adresa incapacității unor democrații occidentale de a lua decizii rapide și dificile în fața amenințărilor actuale.
„Experiența istorică arată că democrațiile pot acționa ferm în momente critice, inclusiv în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Totuși, reacțiile lente și inconsecvente ale liderilor europeni și ale actualei administrații americane justifică evaluări critice”, subliniază Fesenko.
Zalujnîi afirmă că Statele Unite se retrag treptat din rolul de principal garant al valorilor democratice globale și al securității europene. Un alt punct central al articolului său este definirea conflictului actual drept „un război de uzură, în care supraviețuirea echivalează cu victoria”.
Pentru Ucraina, spune Fesenko, obiectivul fundamental rămâne păstrarea independenței, a statalității și a suveranității. Totodată, Zalujnîi sugerează că pentru Rusia oprirea războiului ar putea reprezenta o amenințare existențială pentru actualul sistem politic. Fostul comandant ucrainean insistă și asupra necesității coordonării strategiilor diplomatice și militare — o concluzie pe care, potrivit lui Fesenko, a tras-o atât din experiența sa militară, cât și din actuala activitate diplomatică.
În analiza sa, Zalujnîi avertizează că formele și metodele războiului modern se schimbă radical. Potrivit acestuia, armele scumpe și de înaltă precizie, considerate decisive în secolul XX, sunt înlocuite treptat de sisteme tehnologice complexe bazate pe inteligență artificială și pe utilizarea coordonată a dronelor și a altor platforme autonome.
El atrage atenția că doctrina NATO rămâne construită în mare măsură pe utilizarea unor sisteme de armament costisitoare, în timp ce războiul din Ucraina demonstrează că evoluția tehnologiilor militare urmează o direcție diferită de cea anticipată de strategiile occidentale. Potrivit lui Zalujnîi, succesul într-un război de uzură depinde de rezistența societății și de capacitatea economiei de a se regenera constant. Fostul comandant ucrainean subliniază că reziliența socială depinde inclusiv de capacitatea populației de a rezista războiului informațional, propagandei și manipulării prin rețele sociale, internet și inteligență artificială.
În acest context, Fesenko observă că Rusia desfășoară deja o ofensivă informațională puternică împotriva Occidentului, iar răspunsul partenerilor internaționali ai Ucrainei rămâne insuficient.
Zalujnîi atrage atenția și asupra dimensiunii morale și psihologice a războiului, inclusiv asupra riscului erodării gândirii critice în societate. În mod special, el evidențiază problema mobilizării, afirmând că, în timp, atitudinea societății față de mobilizare va deveni principalul indicator al rezistenței reale a statului ucrainean. Fesenko consideră că aceasta este una dintre cele mai sensibile și dureroase teme din societatea ucraineană contemporană și apreciază faptul că Zalujnîi abordează deschis această problemă, calificând poziția sa drept „sinceră și responsabilă”.
sursă foto: tsn.ua
Leonid Parpaut
