Românii din Ucraina vor afilierea la Biserica Ortodoxă Română, Kievul însă refuză – Europa Liberă

Preoții etnici români din Ucraina mai au șapte luni să decidă ce fac: vor sluji în continuare ca subordonați ai Bisericii legată până în 2022, oficial, de Moscova sau vor trece la Biserica Ortodoxă autocefală a Ucrainei. Kievul refuză (încă) varianta de mijloc – apartenența acestor preoți și a enoriașilor lor la Biserica Ortodoxă Română, scrie Europa Liberă România.

Preotul Mihail Stegărescu este etnic român și slujește acum în limba română la Hagi Curda, un sat din raionul Ismail, regiunea Odesa. Biserica lui, la care vin regulat câteva zeci de credincioși etnici români, este subordonată Patriarhiei Române – Episcopia Basarabiei de Sud (cu sediul la Cahul, Republica Moldova).

Povestește pentru Europa Liberă că până în 2019, timp de 18 ani, a slujit în Biserica Ortodoxă Ucraineană, Mitropolia de Odesa, subordonată Patriarhiei de la Moscova, condusă de Kiril.

Preotul mărturisește că a decis să părăsească biserica subordonată Rusiei când o altă mare biserică din țară, Biserică Ortodoxă a Ucrainei, a primit, în 2018, de la Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, capul Bisericii Ortodoxe din toată lumea, cu sediul la Constantinopol (Istanbul), recunoașterea autocefaliei.

Unul dintre preoții români din regiunea ucraineană Odesa contactați de Europa Liberă și un reprezentant al unei organizații culturale românești din Cernăuți spun că cel puțin o parte dintre slujitorii etnici români care lucrează acum în Ucraina pentru Biserica subordonată Moscovei ar dori să se mute direct la Biserica Ortodoxă Română.

Numai că aceasta nu a primit încă acceptul Kievului de a înființa parohii sub propria umbrelă în Ucraina, așa cum a decis Sinodul de la București – în februarie 2024 – că vrea să facă.

Acum, la opt luni de la acea decizie, Sinodul condus de Patriarhul Daniel acuză vecinii de „amânare fără nicio justificare în legislația ucraineană a unui răspuns pozitiv” la cererea de înființare a „Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina”.

Kievul temporizează într-adevăr înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române

La rândul său, în ultimii ani, din dorința de a adera la Uniunea Europeană, Ucraina și-a asumat respectarea drepturilor minorităților, inclusiv a celei românești. Eugen Patraș, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți   spune că, potrivit legii, autoritățile ucrainene ar fi trebuit deja să ofere un răspuns pozitiv până la finalul lunii septembrie: „Termenul legal de soluționare unor asemenea cereri este de o lună de zile, așa spune legea. O lună de zile a trecut. După o lună de zile, n-am primit niciun răspuns.”

„Am trimis o nouă solicitare, cu rugămintea să ni se răspundă și mi-au dat răspunsul. În răspunsul Serviciului pentru etnopolitică și libertate de conștiință a Ucrainei, al cărui președinte este Viktor Yelenski, ni se spune că este un subiect foarte complex, necesită mai multe consultări cu experții, cu oamenii de știință pentru că atrage după sine, relații bilaterale între Ucraina și România, România și Ucraina”, completează Patraș.

Avocatul respinge orice asociere a refuzului de a se asocia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, autocefală, cu afinitatea pentru Biserica Rusă: „Nu, nu suntem nici moscoviți, nu suntem nici pro Kiril (n.r. Patriarhul Moscovei și al Rusiei). În primul rând, când ne-au luat (n.r. rușii) în 1940, nu ne-a întrebat nimeni dacă și cu cine vrem. (…) Acum, să vedem cum vor face dovada în instanță, că nu poți închide toate bisericile, că sunt vreo 12.000 de biserici (n.r. biserici ortodoxe care au fost subordonate Moscovei). Dar asta mai puțin ne interesează pe noi. Ne interesează ca să fim în afara vrajbei”.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei nu acceptă deocamdată, decizia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a înființa lăcașuri de cult proprii în Ucraina asupra cărora nu ar avea niciun control. Mai ales în contextul războiului.

Un studiu făcut de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți (IPSSC), între 1 august și 15 septembrie 2024, a cercetat opiniile a 250 de lideri sociali etnici români din Ucraina: profesori, preoți, muzicieni, lideri ai unor organizații.

Studiul a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, și se numește „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Barometru social – 2024”.

Directorul IPSSC, profesorul Marin Gherman, spune pentru Europa Liberă că peste 68% dintre cei 250 de lideri de opinie din comunitatea de români pe care i-au intervievat autorii studiului au spus că merg la bisericile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, canonic subordonată Patriarhiei de la Moscova.

Majoritatea etnicilor români își exprimă susținerea pentru inițiativele Bisericii Ortodoxe Române de a crea o structură bisericească în Ucraina. Au fost identificate îngrijorări majore legate de posibilele impedimente din partea autorităților ucrainene și a altor structuri bisericești pentru inițiativa BOR.

Doctor în Studii Politice, filozoful și diplomatul Theodor Paleologu spune pentru Europa Liberă că rezolvarea problemei religioase a preoților etnici români din Ucraina ține mai degrabă de țara vecină, care ar trebui să „se debaraseze de tradiții sovietice”.

Profesorul Theodor Paleologu crede că problema ar trebui rezolvată de Bisericile din cele două țări, și nu de administrație.

Citește continuarea articolului pe Europa Liberă România.

Foto: Biserica din Roșa Sf. Arhangheli Mihail și Gavriile