Duminica de 16 octombrie a fost una însorită, adevărată zi de toamnă blândă. Traversând Obcinile , ne bucuram de splendoarea peisajului și ne întristam că acest meleag se regăsește„ pe două hărți” cum spunea regretatul român Vasile Tărâțeanu. Și iar ne bucuram că„ Mașina cu poeți” mai poate străbate drumul spre întâlnirea cu frații din nordul Bucovinei, pentru a trăi împreună emoții și sentimente generate de muzică și de poezie. Membrii cenaclului transfrontalier s-au regăsit la sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina„ Mihai Eminescu”, o gazdă generoasă, amfitrionul Vasile Bâcu, președintele societății invitându-ne la cunoaștere și recunoaștere reciprocă și subliniind, prin Diploma de excelență primită de curând, buna și îndelungata colaborare cu Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor.
Lucrările cenaclului, moderate de Vasile Bâcu, Constantin Horbovanu și Constantin Bulboacă, au debutat cu o prezentare de carte. Distinsul și venerabilul prof. univ. Ilie Popescu ne-a mărturisit că se află la cea de-a treizeci și treia carte, că a semnat în îndelungata sa carieră 418 lucrări și toate le-a dedicat omului, de aceea , recenta sa carte se intitulează„ Omu-i un miracol al miracolelor”, venerabilul profesor explicând titlul, subtitlurile , semnificația copertei și conținutul, în esență. Anunțat de Constantin Horbovanu, scriitorul Cezar Straton, vicepreședinte al SSB, a prezentat două recente apariții editoriale ale ziaristului și scriitorului sucevean, Nicolae Roșca, întitulate „Umbre” și „Poveștile de luni”.
Cunoscuta ziaristă și scriitoare Maria Toacă s-a referit la două cărți importante și foarte prețuite în nordul Bucovinei: „Obiecte pierdute”, autor prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, prorector al USV și „Cernăuți, acum un veac”, autor Cezar Straton, cu sublinieri asupra originalității acestor scrieri. O altă prezentare de carte a aparținut lui Vasile Bâcu, fiind vorba despre volumul„ Strigătul tăcerii”, de Ion Bâcu, (locuitor al regiunii Odesa), volum apărut la Editura Pim, din care vorbitorul a lecturat două poeme. „Povestea” de istorie a fost susținută de col.r. Ioan Abutnăriței, care s-a referit la construirea Reședinței Mitropolitane, azi sediul Universității Naționale„ Yurii Fedkovici”.
Au alternat momentele de poezie sau eseu cu cele de muzică, îmbinându-se armonios rostiri din nord și din sud, fără graniță. Au citit din creațiile lor ziaristul și poetul Vasile Carlașciuc, Gheorghe Botnariuc, Gheorghe Ungureanu, Grațiela Țurțu, Valerian Bedrule, Gheorghe Sauciuc, Paraschiva Abutnăriței , Lumința Reveica Țăran, Dumitru Zaidel, Doina Bojescu, Ion Caulea.
Nicolae Șapcă, vicepreședintele SCLRB„ Mihai Eminescu” a informat despre recenta sa prezență, împreună cu colegii Gheorghe Ungureanu și Gheorghe Bodnariuc la Festivalul Internațional de poezie de la Sighetul Marmației și a recitat un sensibil poem dedicat deopotrivă mamei și toamnei „Crizantemele mamei”.
A înviorat atmosfera poetul Nicolae Marcel Flocea, președintele cenaclului „Țara de Sus” din Câmpulung, cu o epigramă dedicată lui Cezar Straton, cu o parodie și un alt text satiric, intitulat ”Epitaf”.
Un duel epigramistic a avut loc între Vasile Bâcu și Cezar Srtaton. Dorin Misichevici a susținut două eseuri interesante: despre două calități esențiale ale românilor, suprarealismul și umorul și un ironic „Mesaj de felicitare din partea administrației ruse”.
Constantin Bulboacă a cerut un moment de reculegere pentru soldații căzuți în războiul de apărare a Ucrainei și a lecturat două poeme proprii. Prof. Mihaela Pânzariu din Fălticeni, traducătoare din limba franceză, a lecturat un poem pentru copii, tradus dintr-un autor belgian și ne-a produs surpriza de a constata că e foarte talentată interpretă (alegând cântece din repertoriul Patriciei Kass și a lui Ion Suruceanu).
Lenuța Rusu, tot din Fălticeni, poetă și interpretă de muzică, a cerut liric „un kg. de toamnă” și a interpretat un cunoscut cântec maramureșean, incitând asistența să fredoneze refrenul.
Natalia Proțiuc, a citit o poezie și a cântat un cântec drag tuturor „Mugur, mugurel”. Momentele muzicale de excepție au fost susținute de maestrul Dumitru Caulea, un text cu semnificații profunde pentru care a scris și a interpretat, cu patos, muzica; de Maria Dovghei, cu muzica proprie pe un text de Vladimir Robu, de foarte talentatul Gheorghe Posteucă, cu” Frumoasa mea”.
Vasile Bâcu a făcut apel la epigramele unui autor interbelic, Eusebiu Hotinceanu, texte valabile și astăzi, iar Constantin Horbovanu a încheiat cu sapiențiale „Însemnări de trecător”. Momentul de socializare care a urmat a fost un prilej să-i urăm colegului și prietenului nostru Cezar Straton viață lungă și frumoasă, inspirație scriitoricească, noi reușite, orchestrator fiind Constantin Bulboacă.
A fost o reuniune reușită, o demonstrație că românii își găsesc resurse să depășească momente grele cu care ne încearcă istoria și să lupte pentru a-și păstra și promova valorile.
