Ucraina a expediat 8,1 milioane de tone de cereale prin portul românesc Constanţa, în perioada ianuarie-iulie 2023

În intervalul ianuarie-iulie 2023, Ucraina a expediat 8,1 milioane de tone de cereale prin portul Constanța de la Marea Neagră, însă viteza acestui proces a încetinit semnificativ în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene, conform informațiilor furnizate de Reuters.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Portuară din Constanța către Reuters, în primele șapte luni ale acestui an, 8,1 milioane de tone de cereale ucrainene au fost expediate prin portul românesc, în comparație cu 7,5 milioane de tone la sfârșitul lunii iunie 2023.

Chiar înainte de mijlocul lunii iulie, când Rusia a anunțat că se retrage din acordul care permitea Ucrainei să-și exporte cerealele prin porturile sale de la Marea Neagră, Constanța reprezenta principala rută alternativă pentru exportul de cereale ucrainene. Aceasta se întâmpla în contextul în care, de la începutul invaziei ruse și până în acel moment, aproximativ o treime din exporturile totale de cereale ale Ucrainei au tranzitat prin portul Constanța. După mijlocul lunii iulie, Rusia a lansat mai multe atacuri asupra porturilor ucrainene.

În mod tradițional, portul Constanța era folosit pentru a exporta recolta de cereale a României, dar și a țărilor învecinate, inclusiv Ungaria și Serbia. Potrivit datelor oficiale, în primele șapte luni ale acestui an, aproximativ 18,9 milioane de tone de cereale au fost expediate prin Constanța. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, portul Constanța atinsese un nivel record de export, de 25 de milioane de tone de cereale pe an. Unii operatori consideră că acest record va fi depășit, întrucât au investit masiv în extinderea capacităților portului.

Sorin Grindeanu, ministrul român al Transporturilor, a recent anunțat că în lunile următoare, România își propune să-și dubleze capacitatea lunară de tranzit pentru cerealele ucrainene la patru milioane de tone.

În prezent, diverse proiecte finanțate prin fonduri europene au loc pentru a conecta rețelele de infrastructură din România, Ucraina și Republica Moldova, conform informațiilor furnizate de Grindeanu și de reprezentanții Comisiei Europene și ai Departamentului de Stat al SUA.