Ucraina nu vrea ca BOR să înființeze Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, pentru etnicii români

Autoritățile ucrainene se declară sceptice cu privire la înființarea de către BOR a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Un răspuns a fost oferit Podul.ro de către Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință.

Sfântul Sinod al BOR a luat o decizie istorică, la începutul acestui an, în favoarea înființării entității juridice Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.

Acum, Ucraina vine cu o pretinsă soluție pentru etnicii români. Reprezentanții de la Kiev propun crearea unei structuri destinate românilor în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (PȚU). Ei își motivează intenția spunând că la fel, în cadrul BOR, există o structură similară pentru ucraineni.

„Așa cum Biserica Ortodoxă Română are un vicariat ortodox ucrainean, care cuprinde toate parohiile minorității ucrainene din România și este subordonat Patriarhului Daniel, așa și Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (PȚU) ar trebui să cuprindă un vicariat românesc, subordonat direct Întâistătătorului PȚU, în care reprezentanților minorității naționale române li se va garanta deplina libertate în privința autoguvernării și respectul necondiționat pentru tradițiile lor liturgice, lingvistice și de ritual”, precizează Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință.

De asemenea, instituția a subliniat că parohiile românești se află momentan sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ), desprinsă canonic de Patriarhia Moscovei în mai 2022.

„Până în prezent, există aproximativ 130 de comunități religioase (parohii) ale minorității naționale românești. Majoritatea sunt parte a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UPȚ-MP). Ele nu se pot bucura de autoguvernare și nu au un centru unic de luare a deciziilor pentru aspecte importante ale vieții și funcționării lor”, mai spun autoritățile de la Kiev.

Răspunsul integral al Kievului în legătură cu înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina

„Precizări privind înregistrarea unei organizații religioase – care reprezintă o asociație religioasă – în perioada regimului juridic al legii marțiale:

Regimul juridic al legii marțiale, care este în vigoare în Ucraina în conformitate cu Legea Ucrainei ‘cu privire la aprobarea decretului președintelui Ucrainei în legătură cu prelungirea perioadei legii marțiale în Ucraina’ (nr. 3684-IX din 08.05.2024) nu limitează efectul articolului 35 din Constituția Ucrainei, care garantează dreptul la libertatea de viziune asupra lumii și a religiei. Acest drept include libertatea de a fi parte a oricărei religii sau de a nu fi parte a niciunei religii, de a se închina individual sau colectiv fără obstacole cultelor și ritualurilor religioase și de a desfășura activități religioase.

Astfel, regimul juridic al legii marțiale nu limitează drepturile comunităților religioase de a înregistra organizații religioase.

Mențiuni privind procedura de înregistrare a unei organizații religioase care reprezintă o asociație religioasă:

Procedura de înregistrare a organizațiilor religioase este reglementată de Legea Ucrainei ‘privind libertatea de conștiință și organizațiile religioase’. Vă rugăm să rețineți că asociațiile religioase din Ucraina nu pot avea statutul de persoană juridică, în schimb, în conformitate cu partea a doua a articolului 7 din lege, asociațiile religioase sunt reprezentate de centrele (departamentele) lor. În conformitate cu articolul 14 din lege, procedura de înregistrare a unui centru religios (conducere) este următoarea:

Pentru a înregistra statutul (regulamentul) unui centru religios (conducere) la organul executiv central care pune în aplicare politica de stat în domeniul religios, se depune o cerere certificată prin semnătura reprezentanților autorizați (reprezentant autorizat) al adunării generale a fondatorilor (constitutivă/congres (conferință) al fondatorilor etc.) care formează o astfel de asociație religioasă. Împreună cu cererea adresată organului executiv central care pune în aplicare politica de stat în domeniul religiei, se depune statutul (regulamentul) centrului religios.

Statutul (regulamentul) unei organizații religioase este trimis pentru a confirma informațiile conținute în acesta în conformitate cu cerințele articolului 12 din prezenta lege. În plus, acesta ar trebui să includă:

1) o copie certificată corespunzător a deciziei (extrasului) privind înființarea unei asociații religioase și aprobarea (adoptarea) statutului (regulamentului) centrului religios sau a administrației (procesul-verbal al adunării generale a fondatorilor, procesul-verbal al congresului (conferinței) de înființare al fondatorilor etc;).

2) o listă a organizațiilor religioase care sunt membre ale asociației religioase la data depunerii documentelor, certificată prin semnătura reprezentanților autorizați (reprezentantului autorizat) ai adunării generale a fondatorilor (congresul/conferința constitutivă a fondatorilor etc;)

3) o copie certificată corespunzător a documentului privind dreptul de proprietate sau utilizare a spațiilor de la sediul organizației religioase, specificat în statut (regulament).

Dacă un centru religios (conducere) face parte din sau recunoaște (declară) sub orice formă de subordonare canonică, organizațională sau în alte aspecte, față de orice alte organizații religioase care funcționează în Ucraina sau în străinătate, pentru înregistrarea statutului (regulamentului) acestui centru religios (conducere), se cere un document care să confirme recunoașterea unei astfel de organizații religioase subordonate altui centru religios.

Precizări cu privire la oportunitatea înregistrării Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina:

Vă informăm că experți în domeniul dreptului bisericesc ortodox critică ideea creării unei structuri a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pe teritoriul Ucrainei, având în vedere principiul localismului, care constituie o piatră de temelie a ecleziologiei ortodoxe.

Constatăm că problema relațiilor ucraineano-române în domeniul religios se află constant în centrul atenției Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință.

Până în prezent, există aproximativ 130 de comunități religioase (parohii) ale minorității naționale românești, majoritatea dintre ele fiind parte a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). Ele nu se pot bucura de autoguvernare și nu au un centru unic de luare a deciziilor pentru aspecte importante ale vieții și funcționării lor.

Poziția Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință privind armonizarea relațiilor ucraineano-române în domeniul religios este următoarea:

Așa cum Biserica Ortodoxă Română are un vicariat ortodox ucrainean, care cuprinde toate parohiile minorității ucrainene din România și este subordonat Patriarhului Daniel, așa și Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (OCU) ar trebui să cuprindă un vicariat românesc, subordonat direct Întâistătătorului OCU, în care reprezentanților minorității naționale române li se va garanta deplina libertate în privința autoguvernării și respectul necondiționat pentru tradițiile lor liturgice, lingvistice și de ritual.

În vederea reglementării relațiilor ucraineano-române în domeniul religios, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință desfășoară consultări cu structurile guvernamentale românești, cu comunitățile religioase ortodoxe din Ucraina la care participă reprezentanți ai minorității naționale românești, precum și consultări relevante cu Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (OCU).

Credem că eforturile noastre comune vor duce la stabilirea unor relații bune între popoarele noastre, între Biserica Ortodoxă Autocefală din Ucraina și Biserica Ortodoxă Română, acestea consolidând prietenia și parteneriatul dintre Ucraina și România“, se arată în răspunsul Kievului.