Ucraina duce lipsă de cel puțin 2 milioane de lucrători, potrivit șefului Serviciului de Statistică, Arsen Makarchuk. Deficitul s-a accentuat după începutul invaziei la scară largă, pe fondul plecării a circa 5–6 milioane de cetățeni peste hotare.
Economistul și membrul Consiliului Băncii Naționale, Vasyl Furman, afirmă că lipsa forței de muncă este reală și va deveni și mai acută în perioada reconstrucției postbelice. El subliniază însă că Ucraina nu trebuie să se bazeze exclusiv pe muncitori străini, ci să creeze condiții pentru revenirea propriilor cetățeni, inclusiv prin programe dedicate.
În același timp, atragerea de lucrători din alte țări este considerată o practică obișnuită la nivel internațional și ar putea accelera refacerea economiei. În ultimele luni, mediul de afaceri își îmbunătățește așteptările, dar continuă să semnaleze lipsa personalului.
Autoritățile sunt chemate să clarifice politica migrațională – dacă prioritatea este atragerea forței de muncă sau a specialiștilor înalt calificați – decizie care va influența numărul și profilul migranților.
Pe fondul cererii crescânde din partea companiilor, actualele restricții pentru cetățenii unor state considerate „cu risc migrațional” complică angajarea străinilor. În acest context, conducerea statului a însărcinat Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și Serviciul Securității de Stat să revizuiască lista respectivă, pentru a răspunde nevoilor economiei și pregătirii reconstrucției.
Totuși, autoritățile recunosc și riscurile: o parte dintre migranți folosesc Ucraina ca țară de tranzit spre Uniunea Europeană. Deși fenomenul nu poate fi eliminat complet, simplificarea procedurilor ar putea facilita, cel puțin parțial, acoperirea deficitului de personal.
Elvira Chilaru
