Un europarlamentar român solicită recunoașterea oficială a limbii române în școlile din regiunea Odesa. Interpelare către Comisia Europeană

Eurodeputatul român Șerban Dimitrie Sturdza a adresat o scrisoare oficială Ministrului Educației și Științei din Ucraina, Oksen Vasyliovych Lisovyi, solicitând aprobarea oficială a utilizării denumirii de „limba română” în școlile din regiunea Odesa și soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de contencios administrativ din Kiev.

În documentul transmis ieri, parlamentarul european subliniază că, în ciuda declarației oficiale a Ministerului Educației din Ucraina din noiembrie 2023, care anunța renunțarea la termenul „limba moldovenească” în favoarea celui de „limba română”, și a hotărârii Guvernului Ucrainean din octombrie 2023 care confirma această schimbare, situația concretă din teren rămâne neschimbată. 

„Constatăm cu regret că, în pofida voinței lor, școlile din regiunea Odesa continuă să folosească denumirea ‘moldovenească’, iar autoritățile locale nu au intervenit pentru a corecta această situație”, se arată în scrisoarea eurodeputatului. 

Sturdza menționează că un litigiu administrativ inițiat în 2021 de 10 școli din regiunea Odesa, care cer recunoașterea limbii române, este blocat în instanța de contencios administrativ din Kiev, fără nicio soluție.

Conform datelor citate în scrisoare, comunitatea română din Ucraina numără aproximativ 409.000 de persoane, dintre care 124.475 locuiesc în regiunea Odesa, având o pondere de peste 50% în 44 de localități și de peste 30% în 79 de localități.

Eurodeputatul solicită intervenția personală a ministrului ucrainean pentru a asigura că toate școlile din regiunea Odesa primesc aprobarea oficială de a folosi denumirea corectă, „limba română”, în documentele și programele școlare.

„Rezolvarea acestei probleme nu este doar o obligație juridică, ci și o șansă de a arăta că Ucraina este un partener de încredere al UE”, subliniază Sturdza, adăugând că aprofundarea reformelor în domeniul drepturilor minorităților va consolida poziția Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Lista școlilor, cu denumirile lor din anul 2021: 1) Școala medie Orlivka (română: Cartal) de gradul I-III a consiliului raional Reni; 2) Instituția de învățământ mediu general Novoselivka (română: Satul Nou) – liceu al consiliului sătesc Sărata, raionul Cetatea Albă/Bilhorod-Dnistrovsky; 3) Instituția de învățământ mediu general Dmytrivske (română: Dumitrești) a consiliului orășenesc Chilia/Kilia; 4) Școala de cultură generală Minyaylivka (română: Manju) a consiliului raional Sărata; 5) Școala medie Starosilya (română: Frumușica Veche) de gradul I-III a consiliului sătesc Petropavlivka (română: Păuleni), raionul Cetatea Albă/Bilhorod-Dnistrovskyi; 6) Instituția municipală „Școala medie Borysivka (română: Borisăuca) de gradul I-III” a consiliului raional Tatarbunar; 7) Școala medie Furativka (română: Furatu) de gradul I-II a consiliului raional Sărata; 8) Școala medie Utkonosivka (română: Erdec Burnu) a consiliului sătesc Safianivka, raionul Ismail; 9) Școala medie Komyshivka (română: Hagi Cruda) a consiliului sătesc Safianivka (română: Sofieni), raionul Ismail; Școala medie Ozernyanske (română: Babele) a consiliului sătesc Safianivka, raionul Ismail.

Problema a fost menționată și la nivel european prin depunerea unei întrebări oficiale adresate Comisiei Europene la data de 22 aprilie. În cadrul procedurii parlamentare, eurodeputatul Sturdza (ECR) a solicitat Comisiei să explice ce măsuri va lua pentru a susține implementarea deciziilor guvernamentale ucrainene privind recunoașterea oficială a limbii române în școlile din regiunea Odesa.

„Acest blocaj administrativ și juridic subminează încrederea în procesul de aderare a Ucrainei și contravine standardelor UE privind protecția minorităților”, argumentează eurodeputatul în documentul cu referința E-7804922/2025. În interpelarea sa, Sturdza solicită Comisiei să evalueze respectarea angajamentelor Ucrainei în domeniul drepturilor minorităților, în special în contextul negocierilor de aderare, și să precizeze ce recomandări specifice a adresat autorităților ucrainene pentru remedierea acestei situații.

Comisia Europeană are la dispoziție un termen regulamentar pentru a oferi un răspuns oficial la interpelarea deputatului român. Răspunsul ar putea clarifica poziția UE cu privire la drepturile educaționale ale minorității române din Ucraina și impactul acestei situații asupra procesului de negocieri pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.