Ziarul „Monitorul bucovinean” împlinește 65 de ani!

O amintire frumoasă mă leagă de o ședință a Prezidiului Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din 1990, președinte al căreia era atunci prof. Grigore Bostan, șeful Catedrei de limbă și literatură română a Universității de Stat din Cernăuți. A invitat la ședință și vreo trei-patru studenți, în rest erau scriitori, ziariști, pedagogi de marcă. La această consfătuire s-a decis înființarea ziarului Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”. În urma unor dezbateri s-a decis ca organul de presă al primei Societăți culturale românești din vechea capitală a Bucovinei postbelice să se numească „Plai Românesc”. Tot atunci s-a hotărât ca redactor-șef să fie poetul Vasile Tărâțeanu. Lui i-a picat soarta de a tipări ziarul la Chișinău, dar îl distribuia în regiunea Cernăuți, unde tipografia încă nu avea posibilități să tipărească în grafie latină. Or, ziarul „Plai românesc” nu putea să apară în alfabet chirilic, căci nu mai era românesc. Apoi acest ziar a fost coordonat de ziaristul Ștefan Broască, iar în prezent de poetul Vasile Bâcu, care este și președintele SCLRB „Mihai Eminescu” din Cernăuți. O scurtă perioadă de tim ziarul putea fi abonat, însă mai mult a fost și rămâne o publicație ocazională, care se tipărește în dependență de finanțare.

În 1994 scriitorul Vasile Tărâțeanu înființează ziarul „Arcașul”, iar ceva mai târziu și „Curierul de Cernăuți”, care de asemenea sunt publicații fără o periodicitate strictă.

În această perioadă vede lumina tiparului și ziarul „Codrii Cosminului”, publicație fondată și condusă de ziaristul și scriitorul Dumitru Covalciuc. Însă proiectul nu a rezistat în fața cerințelor de a se transforma într-un cotidian, cum își dorea fondatorul.

La 1 ianuarie 1993, după despărțirea raionulul Herța de raionul Hliboca, noua Administrație raională de stat Herța și Consiliul raional înființează sărtămânalul „Gazeta de Herța”. Primul ei redactor este scriitorul Simion Gociu. Inițial este ziar raional ca și celelalte la acea vreme, cu excepția că apărea doar în limba română și nu era o ediție dublată din ucraineană. Era și firesc, deoarece în zona s-a de răspândire populația era de 98 la sută românească. Din 1995 și până în prezent, acest ziar este condus de ziaristul Vasile Bâcu, care l-a momentul numirii sale în acestă funcție era secretar responsabil.

În august 1995 la Cernăuți se înființează ziarul „Concordia”, iar în octombrie apare primul număr al acestui săptămânal. Redactor-șef este Simion Gociu, redactor-șef adjunct Ilie Gavanos, iar secretar responsabil de redacție iscusitul traducător Gheorghe Constantinovici, de la care am avut multe de învățat în acest domeniu. Fiind invitat în funcția de corespondent pentru regiunea Cernăuți, am avut onoarea să lucrez aici alături și de ziaristul și scriitorul Vadim Bacinschi de la Odesa și reporterul Ion Huzău din Transcarpatia.

„Concordia” era un supliment în limba română al ziarului Radei Supreme a Ucrainei „Golos Ukrainî”, alături de publicațiile altor minorități și era sprijinit financiar de Parlament. Era un ziar de forță, care avea abonați mai în toate regiunile Ucrainei, fie în unele doar cazuri aparte, dar erau români duși acolo de soartă. Din câte îmi amintesc în anii 1997-1998 tirajul acestui ziar era de peste 15 000 exemplare, fiind cel mai numeros ziar de limbă română din Ucraina, dar și unicul ziar în limba noastră cu sfera de distribuire panucraineană. După Simion Gociu, „Concordia” a fost redactată de ziaristul Tudor Andrieș și scriitoarea Doina Bojescu. Ziarul și-a suspendat apariția la finele anului 2019.

În același an își suspendă apariția pe suport de hârtie și ziarul „Libertatea cuvântului”, care a fost înființat în anul 2002 și a devenit un ziar solid cu tiraj de masă și așteptat de cititor. Mai întâi a existat ca publicație în limba română a ziarului ucrainean „Ceas-2000”, iar mai apoi patron al săptămânalului a fost omul de afaceri Mihai Grosu, care a finanțat ziarul câțiva ani la rând. „Libertatea cuvântului” i-a avut redactori-șefi pe ziariștii Romeo Crăciun și Dumitru Verbițchi și un colectiv fidel cauzei ziaristicii. Au văzut lumina tiparului 860 de ediții. În prezent apare doar în versiune electronică.

În 1998 este înființat ziarul bilingv româno-ucrainean „Lumea” („Svit”), meneger al căruia era Constantin Covalciuc, unul din liderii Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina. Primele două ediții au fost sistematizate și tipărite la redacția ziarului nostru din Hliboca, următoarele câteva ediții au fost tipărite la Storojineț, avându-l redactor pe profesorul școlar Valeriu Malion, peste vreo șapte numere încheindu-și activitatea.

Nu s-a ținut pe piață nici ziarul „Lumea satului” („Svit sela”), pe care l-am înființat în 1995, tipărind doar câteva numere. În prezent ținem doar o pagină pe Facebook.

În dependență de finanțare la Cernăuți mai apar ocazional publicațiile „Septentrion literar” fondat și redactat de scriitorul Ilie Tudor Zegrea și „Cronici bucovinene”, publicație a ziaristului Iurie Levcic.

La data de 2 iunie 1957 vede lumina tiparului primul număr al publicației în limba română „Constructorul comunismului” care apărea în centrul raional Hliboca. Astăzi se împlinesc exact 65 de ani de la acea zi. În aceste șase decenii și jumătate ziarul nostru a intrat de 6771 de ori în casele cititorilor. Este o intreagă perioadă istorică. Aproape de la cel de al doilea război mondial până la războiul ruso-ucrainean. Actualul săptămânal „Monitorul bucovinean” a fost și rămâne o cronică a vieții oamenilor din zona dintre Prut și Siret, iar acum de câțiva ani — de la poalele Carpaților și până la Nistru.

Amintim că până la începutul anului 1991 ziarul nostru a fost editat de comitetul raional al partidului comunist, iar din 1991 până la sfârșitul lui 2018, de colectivul redacției având în componența fondatorilor Consiliul raional Hliboca și Administrația raională de stat Hliboca.

De la 1 ianuarie 2019 „Monitorul bucovinean” este ziar privat editat de Întreprinderea privată „Redacția ziarului „Novyi den”, care în prezent mai editează în limba română și revista pentru școlari „Recreația mare”.

Până la sfârșitul anilor ’90 ziarul era o publicație tradusă din limba ucraineană. De abea din această perioadă noua conducere a redacției orientează tot mai mult ziarul spre o „independență” față de publicația de limbă ucraineană, acestea devenind ambele independente una față de alta, publicându-și fiecare materialele sale.

Până în 1991 ziarul apărea de trei ori pe săptămână, apoi a apărut de două ori, iar din 1994 este săptămânal.

De aproape un pătrar de veac ziarul publică articole din istoria poporului român, despre tradițiile și obiceiurile românilor în nordul Bucovinei și renașterea acestora. Unul din scopurile principale este promovarea limbii române în teritoriul nordului Bucovinei, nordului Basarabiei și ținutului Herța, care alcătuiesc regiunea Cernăuți.

Odată cu începerea perioadei de renaștere națională, în ziar încep să apară paginile tematice „Doina”, „Legenda”, „Floarea soarelui”, pagini de religie, ceea ce până la 1991 era interzis. Nu lipsesc paginile de literatură. Au fost publicate zeci de articole despre deportările în masă a românilor din zonă, represiunile staliniste și calvarele din 1941 de la Lunca și Fântâna Albă. Aceste intenții se păstrează în redacție și la ora actuală.

În ultima vreme redacția ține legături cu autori din România, articolele cărora sunt publicate în paginile „Monitorului bucovinean”.

Până în 1998 ziarul de limbă română era condus de redactorii-șefi ai ziarului ucrainean, necunoscători ai limbii române, care țineau un redactor-șef adjunct pentru ediția în limba română, acesta coordonând activitatea secției de traduceri. Cel mai mult în acestă funcție s-a aflat Vasile Lazurca, peste treizeci de ani, care i-a urmat pe cunoscuții ziariști Ilie Ștefureac și Gheorghe Aiftodi, care au stat la începuturile editării publicației în anii 50-60 ai secolului trecut.

În 1998 am avut onoarea să preiau conducerea acestei publicații. Astfel mi-am pus semnătura pe mai bine de 1200 de ediții a săptămânalului care sper că vă bucură de fiecare dată. Și o dovadă a acestui fapt este încă tirajul pe suport de hârtie, dar și cel electronic. Mulțumirile noastre pentru voi, dragi cititori, sunt fără de margini. Numai datorită vouă existăm în mare parte.

Alaltăieri, când scriam acest articol, am primit rezultatele evaluării cererilor de finanțare și lista proiectelor aprobate pentru finanțare de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României. Aducem sincere mulțumiri pentru sprijinirea ziarului „Monitorul bucovinean” pe suport de hârtie, dar și pentru revista „Recreația mare”. Aceasta ne insuflă înredere că publicațiile noastre vor mai exista.

Dragi prieteni, cititori ai ziarului nostru, colegi și foști colegi de redacție! Vă felicităm cu prilejul acestei date importante pentru publicația noastră. Și vă dorim cer pașnic și încă mulți ani de acum în colo să fiți alături de noi! Iar noi la rândul nostru vom căuta să vă îndreptățim așteptările. Noi, cel puțin deocamdată, rămânem pe poziția că un ziar trebuie să poată fi ținut în mână, dar citit și pe acest cont FB!

Nicolae Șapcă, directorul ziarului „Monitorul bucovinean”