Ungaria consideră că aderarea Ucrainei ar putea transforma UE într-o parte a războiului ruso-ucrainean.
Marți, 10 martie, parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție în care deputații cer respingerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și oprirea „finanțării războiului”. Documentul solicită, de asemenea, stoparea „eforturilor de transformare a UE într-o alianță militară”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltán Kovács.
Textul rezoluției afirmă că Ungaria se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană deoarece aceasta se află în stare de război. Parlamentarii susțin că intrarea Ucrainei în UE ar crea riscul ca Europa să devină „parte directă a conflictului”.
În document, deputații cer guvernului ungar să nu sprijine începerea negocierilor de fond privind aderarea Ucrainei și să se pronunțe împotriva obținerii statutului de membru. Totodată, parlamentarii afirmă că sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina ar putea depăși 360 de miliarde de euro, bani care, potrivit lor, ar urma să fie luați din fondurile de coeziune și din cele destinate agriculturii pentru statele membre ale UE.
„Rezoluția îndeamnă guvernul să sprijine eforturile internaționale de pace, să evite trimiterea de bani sau arme Ucrainei și să prevină atragerea atât a Ungariei, cât și a Uniunii Europene în război. De asemenea, documentul solicită opoziție față de inițiativele care ar transforma UE într-o alianță militară și față de orice încercare a instituțiilor europene de a ocoli regula unanimității în procesul decizional”, a declarat Kovács.
Rezoluția a fost susținută de 142 de deputați ai parlamentului ungar, 28 au votat împotrivă, iar patru s-au abținut.
Menționăm că la 12 aprilie vor avea loc alegeri parlamentare în Ungaria. Principalii competitori sunt partidul de guvernământ, considerat prorus, „Fidesz”, condus de Viktor Orbán, și formațiunea de opoziție „Tisa”, a lui Péter Magyar. Potrivit Financial Times, pentru prima dată în peste 15 ani partidul lui Orbán riscă să piardă alegerile.
În campania electorală, Orbán și partidul „Fidesz” au adoptat o strategie antiucraineană. Autoritățile ungare afirmă, printre altele, că Uniunea Europeană ar direcționa către Ucraina fonduri care ar putea fi folosite în beneficiul cetățenilor Ungariei.
De asemenea, Orbán și guvernul său acuză Ucraina că nu ar dori să repornească conducta petrolieră „Drujba” din regiunea Liov, avariată în urma unui atac rusesc. La 18 februarie, Ungaria și Slovacia au anunțat oprirea exporturilor de motorină către Ucraina din cauza sistării funcționării conductei. La 20 februarie, Ungaria a blocat un împrumut al Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, până la reluarea livrărilor de petrol prin conducta „Drujba”.
La 21 februarie, Ungaria și Slovacia au amenințat Ucraina că vor opri livrările de urgență de energie electrică dacă până la 23 februarie nu va fi reluat tranzitul petrolului rusesc. Ulterior însă, Ungaria a renunțat la aceste amenințări, invocând grija față de locuitorii din Transcarpatia.
La 5 martie, în capitala Ungariei, Budapesta, au fost reținuți ilegal șapte colectori de numerar și două vehicule de serviciu ale băncii Oșceadbank, care transportau bani și aur. Ungaria a acuzat Ucraina de spălare de bani și, la 9 martie, a aprobat confiscarea a 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. În aceeași zi, după adoptarea deciziei, ministrul transporturilor al Ungariei, János Lázár, a recunoscut practic că reținerea colectorilor ucraineni și confiscarea banilor reprezintă un răspuns la oprirea conductei petroliere „Drujba”, avariată în urma atacului rusesc în apropiere de Brodi.
Elvira Chilaru
