Comitetul Radei Supreme pentru politică umanitară a susținut în unanimitate proiectul de lege nr. 11115 privind reglementarea activității Telegram și a platformelor similare în Ucraina, informează publicația „Glavkom” cu referire la deputatul Mykola Kniajițki.
Proiectul introduce noțiunea de furnizori de platforme pentru schimbul de informații în masă ca entități distincte în sfera media. Platformele nu sunt obligate să se înregistreze la stat, însă trebuie să aibă un reprezentant oficial în Ucraina pentru comunicarea cu autoritățile. Dacă platforma este deja înregistrată în UE, un reprezentant separat în Ucraina nu mai este necesar. Consiliul Național al Audiovizualului va putea solicita platformelor să divulge structura de proprietate și sursele de finanțare, pentru a exclude posibilitatea că acestea aparțin sau sunt finanțate de statul agresor.
Autorul proiectului a precizat că legislația ucraineană din domeniul media nu ține pasul cu realitatea: YouTube este reglementat, iar Telegram nu, deși, potrivit unui sondaj Ipsos, pentru 62% dintre ucraineni Telegram reprezintă principala sursă de informare. Alte studii indică o pondere de peste 80%. Prin comparație, în țările UE această cifră se situează între 5% și 30%.
Atât autorul proiectului, cât și președintele comitetului pentru politică umanitară și informațională, Mykyta Poturaiev, recunosc că Ucraina nu este în măsură să blocheze complet Telegram, spre deosebire de Rusia sau China prin propriile sisteme de filtrare. Se speră că adoptarea legii îl va determina pe fondatorul aplicației, Pavel Durov, să intre în dialog cu autoritățile ucrainene.
Potrivit unui sondaj al grupului sociologic „Reiting” publicat la începutul lunii martie, 76% dintre respondenți se opun blocării totale a Telegram în Ucraina, iar 16% susțin această măsură. În schimb, 52% dintre cei chestionați sprijină intensificarea supravegherii aplicației de către organele de drept, față de 41% care se opun. Totodată, 72% dintre ucraineni consideră că mesagerul nu le afectează securitatea personală, însă 28% apreciază că acesta are un impact negativ asupra securității naționale.
BucPress
