Economia Ucrainei de după război ar trebui să devină una dintre cele mai deschise, liberale și competitive din Uniunea Europeană, capabilă să asigure o integrare profundă în piețele europene și un nou ritm de dezvoltare. Declarațiile sunt atribuite șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, și au fost citate de publicația Novyny.LIVE.
La Kiev a fost prezentată strategia „Economia viitorului”, document care conturează principalele direcții de dezvoltare economică a țării. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului pentru sprijinirea antreprenoriatului, la care au participat prim-ministrul Iulia Svîrîdenko, membri ai Guvernului, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, parlamentari și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Potrivit participanților, obiectivul central nu se limitează la reconstrucția postbelică, ci vizează o transformare structurală a economiei la scară continentală.
Strategia identifică trei piloni principali ai viitorului model economic: combaterea corupției și asigurarea unor condiții egale pentru mediul de afaceri; dezvoltarea unui nucleu industrial capabil să susțină atât apărarea, cât și reconstrucția; și promovarea unei economii inovatoare, integrate în piețele globale.
Proiectul „Economia viitorului” este elaborat de o echipă comună formată din Oficiul Președintelui, Guvernul Ucrainei, compania internațională de consultanță McKinsey, Banca Mondială, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri ucrainean. Inițiatorii susțin că documentul poate fi comparat, din punct de vedere conceptual, cu un „Plan Marshall” modern pentru Ucraina.
Totodată, autoritățile afirmă că o parte dintre dificultățile semnalate anterior de mediul de afaceri au fost deja soluționate, iar procesul de eliminare a barierelor administrative și economice continuă. În ansamblu, obiectivul declarat al strategiei este construirea unei economii ucrainene competitive, reziliente și orientate spre inovare.
În același context, Kirilo Budanov ar fi subliniat necesitatea sprijinirii populației din regiunile aflate în apropierea liniei frontului, unde trăiesc peste șase milioane de persoane, aspect considerat esențial pentru stabilitatea și reziliența statului în perioada de tranziție postbelică.
BucPress
