Are 24 de ani, indicativul de luptă „Maluik” și face parte dintr-o generație pentru care războiul nu mai înseamnă doar tranșee, armament clasic și ordine transmise prin stații radio. Pentru el, frontul înseamnă și tehnologie, software, sisteme robotizate, logistică fără pilot și încercarea de a trimite mașinile acolo unde altădată erau trimiși oamenii.
Cu câteva luni în urmă, tânărul a luat o decizie care i-a schimbat viața: a semnat un contract în cadrul programului „18–24” și s-a alăturat Brigăzii 128 Separate de Asalt Montan din Transcarpatia.
Inițial, voia să lucreze cu drone. Ca mulți tineri de vârsta lui, era atras de UAV-uri, știa câte ceva despre dronele FPV și despre alte aparate de zbor fără pilot. În timpul procesului de înrolare, însă, a aflat despre o direcție mai puțin cunoscută, dar tot mai importantă pe front: complexele robotizate terestre, relatează Brigada 128 Separată de Asalt Montan din Transcarpatia.
„Despre drone știam câte ceva. În schimb, sistemele robotizate terestre reprezentau un domeniu complet necunoscut pentru mine. Tocmai de aceea m-au atras. Nu voiam doar să intru în armată, ci să învăț ceva nou și să dobândesc o experiență pe care nu o aveam”, povestește militarul.
Așa a devenit operator al complexelor robotizate terestre în plutonul de sisteme terestre fără pilot pentru logistică și evacuare din cadrul Brigăzii 128.
Tânărul spune că a ales în mod conștient această unitate. A locuit cândva în Transcarpatia, cunoștea mai mulți militari ai brigăzii și auzise multe lucruri bune despre ea. De aceea, nici nu a luat în calcul alte variante.
Decizia nu a fost ușoară pentru familie. La început, i-a spus doar surorii. Părinții au aflat abia după ce el începuse deja serviciul militar.
„La început le-a fost foarte greu. Au fost emoții, îngrijorări și lacrimi. Pentru orice părinte este o veste dificilă. Apoi le-am explicat cu ce mă ocup, le-am povestit despre activitatea mea și despre unitate. În cele din urmă au înțeles că este alegerea mea și m-au susținut”, spune „Maluik”.
Astăzi, el nu doar controlează roboți tereștri. Participă la pregătirea lor, la reparații, învață programe software și își perfecționează permanent cunoștințele. Pentru un militar tânăr, această specializare înseamnă o combinație între disciplină militară, tehnologie și responsabilitate directă pentru viețile camarazilor.
„Cel mai mult îmi place să lucrez cu aceste sisteme robotizate. Când vezi că tehnica îndeplinește misiuni în locuri unde altădată ar fi fost nevoiți să riște oameni, înțelegi cât de important este acest lucru”, afirmă militarul.
Războiul se schimbă rapid. Ceea ce până nu demult părea tehnologie a viitorului este folosit deja pe linia frontului. Roboții tereștri transportă muniție, duc materiale în zone periculoase, participă la evacuarea răniților și ajută la protejarea celui mai de preț lucru: viața oamenilor.
Pentru „Maluik”, această activitate a devenit mai mult decât o specializare militară. Este o muncă în care rezultatul poate fi văzut concret: un drum parcurs fără ca un soldat să fie expus, o încărcătură livrată în siguranță, un rănit evacuat dintr-o zonă periculoasă.
„Sincer, înainte de a semna contractul mă așteptam să găsesc o armată complet diferită. Credeam că predomină metodele vechi. În schimb, am descoperit tehnologii moderne, echipamente noi, comandanți tineri și oameni care își doresc permanent să evolueze”, spune militarul.
La fel de importantă pentru el este echipa. Spune că oamenii pe care i-a întâlnit în brigadă au fost una dintre cele mai mari descoperiri ale acestei perioade.
„Aici nu există oameni indiferenți. Toți învață unii de la alții, se ajută și își împărtășesc experiența. Dacă nu știi ceva, cineva îți explică. Dacă tu cunoști ceva, îi înveți pe ceilalți. Este o echipă în care toți lucrează pentru același scop.”
Întrebat ce planuri are după încheierea contractului, răspunsul său este simplu:
„După terminarea contractului vreau să mă odihnesc puțin. Dar, dacă totul va fi bine, mă voi întoarce la băieții mei și voi semna un nou contract, de această dată pe o perioadă mai lungă.”
Pentru el, serviciul militar nu mai este doar o etapă sau o obligație. Odată ce îți găsești locul printre oamenii alături de care lucrezi și lupți, spune tânărul, totul capătă un alt sens.
Elvira Chilaru
