Numeroși credincioși din România, Republica Moldova și Ucraina, între care și oaspeți veniți din regiunea Cernăuți, au participat la Mănăstirea Putna la manifestările dedicate Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, prăznuit la 522 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. La eveniment a fost prezentă și Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, alături de reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, clerici și credincioși veniți din mai multe zone ale spațiului românesc.
Sărbătoarea de la Putna, loc cu o puternică încărcătură istorică și spirituală pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, a reunit și în acest an pelerini din nordul Bucovinei, care au venit să cinstească memoria domnitorului Moldovei la mormântul său. Potrivit Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, manifestarea a adus împreună clerici și credincioși „din Moldova din stânga și din dreapta Prutului și din nordul Bucovinei, din regiunea Cernăuți”.
Programul liturgic a fost marcat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată la altarul de vară al Mănăstirii Putna de Înaltpreasfințitul Părinte Efrem, Mitropolit de Alep, Alexandretta și Împrejurimi, din Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei și a întregului Răsărit. Ierarhul a slujit înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, sub protia arhimandritului Melchisedec Velnic, exarh și stareț al Mănăstirii Putna.
În cuvântul său, Mitropolitul Efrem a evocat personalitatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, prezentându-l drept un model de conducător care și-a întemeiat domnia pe credință, iubire de popor și smerenie. Ierarhul a vorbit și despre situația creștinilor din Orientul Mijlociu, greu încercați de războaie, persecuții și suferințe, subliniind rolul Bisericii în sprijinirea celor aflați în nevoie.
Un moment important al zilei l-a constituit și depunerea de coroane și jerbe de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Coroane au fost depuse din partea mai multor instituții, inclusiv din partea Consulatului General al României la Cernăuți, ceea ce a subliniat încă o dată legătura spirituală și culturală dintre Putna și comunitatea românească din nordul Bucovinei.
Manifestările au inclus și un moment artistic de muzică și poezie patriotică și religioasă. Ansamblul Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și Grupul Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus au interpretat cântece și poezii închinate domnitorului Moldovei și neamului românesc.
În semn de cinstire a ctitorului Putnei, între zidurile mănăstirii a avut loc și dezvelirea unei plăci comemorative din partea Statului Major al Forțelor Terestre. Evenimentul a fost urmat de tradiționalul ceremonial militar, cu defilarea Drapelului de luptă și a detașamentelor de onoare, pe acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași.
La finalul manifestărilor, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a vorbit despre una dintre lecțiile importante ale vieții Sfântului Voievod Ștefan cel Mare: puterea iertării și nevoia de unitate. Starețul Putnei a amintit că moștenirea domnitorului rămâne un reper moral și spiritual pentru fiecare român și pentru fiecare creștin.
Credincioșii prezenți au avut totodată posibilitatea de a se închina la moaștele Sfinților putneni Iacob, Sila, Paisie și Natan, precum și la fragmente din moaștele Sfinților Trei Ierarhi și ale Sfântului Nectarie, așezate într-un baldachin împodobit în apropierea bisericii mari.
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, trecut la cele veșnice la 2 iulie 1504, este cinstit la Putna ca ocrotitor al așezământului monahal și ca simbol al credinței, al demnității și al unității românești. Mănăstirea Putna, prima și cea mai importantă ctitorie a sa, rămâne un loc de pelerinaj și de memorie pentru românii din țară, din Republica Moldova și din comunitățile istorice românești din Ucraina.
Foto: Mihai Grosu
