Ostrița: Etnic român căzut în războiul ruso-ucrainean, omagiat la baștină de către camarazi (VIDEO)

În localitatea Ostrița din regiunea Cernăuți, a fost omagiat militarul Pavel Calancea, un tânăr etnic român căzut în războiul de agresiunea al Federației Ruse în Ucraine. La un an de la tragicul eveniment, camarazii săi și cei apropiați își amintesc cu respect de curajul și devotamentul lui Pavel, relatează Audiovizualul Public Suspilne Cernăuți.

Pavel Calencea, în vârstă de 23 de ani, a servit într-o brigadă de asalt în regiunea Lugansk. Prietenii îl descriu ca pe un militar hotărât, întotdeauna gata să intre primul în luptă, chiar dacă nu avea experiență înainte de invazie.

Familia lui Pavel, Gheorghe și Lilia Calancea, rememorează cum tânărul și-a asumat cu mândrie identitatea română, dar și responsabilitatea de a apăra Ucraina.

„Se considera român, dar apăra Ucraina. Spunea că nu vrea ca oameni străini să alerge sub ferestrele noastre. Ca frații și surorile să trăiască în liniște, să doarmă în pat, nu în subsol. Mereu a fost pentru Patrie”, povestesc părinții militarului.

După absolvirea școlii, Pavel a învățat meseria de restaurator și a lucrat atât în Ucraina cât și în străinătate. Profesorul lui, Alexei Romaniuc, spune că bărbatul ținea mereu legătura cu el, împărtășindu-i succesele și planurile sale viitoare. În special, când era în străinătate, Pavel a avut ideea de a-și construi propria casă.

„El a angajat un proiectant care l-a ajutat să realizeze proiectul. Când a început războiul, a venit acasă și s-a înrolat în armată. În concediu, mi-a arătat schițele și planul de construcție. I-am promis că, atunci când totul se va încheia, îi voi oferi sfaturi despre ce pot face”, spune Alexei.

Pavel îi povestea profesorului său mereu despre experiențele sale la front și îi trimitea fotografii de pe linia întâi.

„Ei ieșeau ultimii din Lisiceansk. Radioul scârțâia și nu știau dacă sunt chemați sau dacă pot pleca deja. Traversau câmpul cu lupta. Trimitea fotografii în care dădeau jos steagul agresorului la Liman. De asemenea, cum se jucau pe leagăne, ca niște copii mici”, spune profesorul.

Unul dintre primii care intra în luptă.

Pavel nu trecuse prin serviciul militar obligatoriu, astfel că nu avea experiență în luptă. El învățase să asambleze și să demonteze un automat în mașină, când mergea la prima sa misiune de luptă, își amintește camaradul său de luptă Dmitro. Mai târziu, Pavel a devenit mitralior. Chiar dacă, în timpul asalturilor, mitraliorii erau printre principalele ținte ale dușmanului, Pavel mereu intra în luptă printre primii.

„Mitraliera este o armă mai grea decât un automat obișnuit, așa că este întotdeauna un risc mai mare pentru luptător și o țintă prioritară pentru dușman. Dar Pavel nu se retrăgea niciodată și, în timpul oricărui asalt, intra în luptă printre primii”, spune Dmitro.

În ziua morții sale, Pavel nu avea misiuni de luptă, dar una dintre grupurile de asalt din apropiere avea nevoie de ajutor, iar grupa sa s-a deplasat spre ei. Aceasta s-a întâmplat pe 8 noiembrie, în satul Bilogorivka din regiunea Lugansk.

„Este amuzant să-l asculți vorbind cu familia lui în română. Când vorbea în ucraineană, avea un accent puternic. Nu l-am văzut niciodată trist în viața mea. Chiar și atunci când voiau să-l lase în unitate, se ruga să meargă cu noi, să nu rămână în afara evenimentelor. Mereu accepta provocarea”, spune camaradul său.