Mitropolitul Epifanie, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU Autocefală – PȚU), a lansat un mesaj dur la adresa Bisericii Ortodoxe Române în cadrul raportului său rostit la Sinodul Arhieresc extins al BOU pe 14 iulie 2025. Acesta a criticat în termeni duri tentativele Patriarhiei Române de a crea o jurisdicție ortodoxă „paralelă” în Ucraina, fără acordul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, calificând acțiunea drept o încălcare a normelor canonice și un risc de etnofiletism.
„Așa cum pe plan internațional statul nostru susține consecvent principiul «nimic despre Ucraina fără Ucraina», tot astfel trebuie respectat principiul «nimic despre ortodoxia în Ucraina fără Biserica Ortodoxă a Ucrainei». Drumul nostru spre afirmarea autocefaliei a fost lung, dificil, plin de suferințe și martiriu. Nimeni, nici din exterior, nici din interior, nu are dreptul să ignore sau să disprețuiască toate acestea”, a declarat Epifanie.
El a menționat direct tentativa de creare a unei jurisdicții românești în Ucraina fără acordul BOU (PȚU), numind-o „o încălcare directă a principiilor canonice”, amintind condamnarea etnofiletismului de către Marele Sinod de la Constantinopol din 1872.
„Subliniem din nou principiile exprimate deja în deciziile noastre anterioare: Biserica Ortodoxă a Ucrainei este pregătită și dorește să ofere credincioșilor de etnie română din Ucraina, în cadrul propriei jurisdicții, aceleași drepturi de autoguvernare bisericească pe care le au ucrainenii în cadrul Bisericii Ortodoxe Române”, a mai adăugat ierarhul.
Epifanie a avertizat că o structură paralelă impusă fără respectarea Tomosului de autocefalie va aduce „nu binele românilor din Ucraina, ci doar adâncirea problemelor și a divizărilor”. El a făcut și o paralelă cu situația din Republica Moldova, unde „în ciuda tuturor eforturilor Patriarhiei Române din ultimele trei decenii, divizarea bisericească profundă continuă”. Ierarhul a declarat: „Dacă chiar și pe teritoriul Moldovei, unde nu există diviziuni lingvistice sau etnice, în ciuda tuturor eforturilor depuse de Patriarhia Română în ultimele peste trei decenii continuă să existe o profundă divizare bisericească, cu atât mai mult această provocare este actuală pentru Ucraina”.
În final, liderul BOU a subliniat că poziția oficială a Bisericii a fost deja transmisă Patriarhiei Române, iar acum se așteaptă „pași constructivi pentru inițierea unui dialog și elaborarea unui model canonic corect de îngrijire pastorală a românilor din Ucraina”.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a calificat drept „abuziv” refuzul autorităților ucrainene de a permite comunităților ortodoxe românești să se afilieze Patriarhiei Române
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a adoptat pe 2 iulie 2025 o hotărâre prin care califică drept „nejustificat și abuziv” refuzul autorităților ucrainene de a recunoaște o asociație religioasă menită să faciliteze trecerea comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub jurisdicția Patriarhiei Române.
Sinodul BOR „a luat la cunoștință cu mâhnire de refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina» deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina”, transmite Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Decizia a fost luată „cu mâhnire”, pe fondul agravării situației comunităților românești ortodoxe din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți. Potrivit reprezentanților acestor comunități, citați de Europa Liberă, autoritățile de la Kiev exercită presiuni, inclusiv prin amenințări cu mobilizarea pe frontul din est, împotriva preoților și enoriașilor care doresc această afiliere.
În anul 2024, autoritățile ucrainene au adoptat o lege care interzice funcționarea parohiilor afiliate Bisericii Ortodoxe subordonate Patriarhiei Moscovei și prevede dezafilierea acestora până cel târziu la data de 21 mai 2025. Obiectivul principal al acestei măsuri este integrarea acestor comunități religioase în Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală, înființată în perioada 2018–2019 și recunoscută în lumea ortodoxă doar de Patriarhia Ecumenică, precum și de Bisericile Ortodoxe ale Greciei, Ciprului și Alexandriei.
Demersul de înființare a unei asociații numite „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” a fost inițiat de trei organizații religioase românești, din care fac parte cetățeni ucraineni, care au depus încă din 28 august 2024 o cerere de înregistrare oficială. Scopul este de a oferi o formă legală prin care parohiile românești să revină sub tutela canonică a BOR, așa cum s-a întâmplat înainte de al Doilea Război Mondial. Parohiile românești au fost subordonate Moscovei prin rapt teritorial (1940-1944), iar BOR niciodată nu a refuzat la aceste comunități ortodoxe. Așadar, BOR nu revendică jurisdicția canonică asupra întregului teritoriu ucrainean, ci își justifică intervenția în baza nevoii pastorale a comunităților românești care cer expres să fie păstorite de BOR și nu sunt sprijinite sau sunt asimilate de alte jurisdicții.
Inițiatorii afirmă că procedura respectă atât legislația ucraineană, cât și dreptul internațional privind libertatea religioasă. Cu toate acestea, autoritatea ucraineană competentă – Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință (DESS) blochează acest demers.
În data de 20 iunie 2025, cele trei organizații au transmis un memoriu președintelui României, Nicușor Dan, în care semnalează presiunile și cer sprijin pentru recunoașterea asociației.
Pe 16 iulie, inițiatorii asociației „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” au primit un răspuns de la Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință (DESS), consultat de Agenția BucPress Cernăuți, în care se spune că procesul de înregistrare a Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina este încă în curs de examinare și necesită consultări diplomatice suplimentare, cu toate că legislația ucraineană nu prevede acest lucru, fiind expirate încă în decembrie 2024 cele 3 luni legale necesare pentru aceste consultări.
Ministerul de Externe încearcă o mediere între bisericile de care aparțin românii
Ministra Afacerilor Externe al României, Oana Ţoiu a declarat la Antena 3 că a adresat acest subiect în întâlnirea bilaterală pe care a avut-o cu reprezentanţii guvernului ucrainean, în conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei de la Roma, pentru a se asigura că nevoile comunităţii noastre sunt ştiute, înţelese şi respectate. „Practic, în acest moment, Ucraina a luat decizia pe care noi o considerăm corectă, de a cere bisericilor ortodoxe să iasă de sub tutela Moscovei. Acesta e un pas bun. De aici încolo, opiniile se despart, pentru că există câţiva preoţi care au cerut, practic, să poată să lucreze îndeaproape cu Biserica Ortodoxă Română, nu cu cea reprezentată în Kiev. Şi aici, în continuare, mediem asta, pentru că sunt diferenţe inclusiv în felul în care se raportează bisericile”, a explicat ea.
„Am avut chiar astăzi o şedinţă cu directorii şi echipa din Ministerul Afacerilor Externe să vedem cum putem facilita dialogul între biserici pe de-o parte, pe de altă parte, cum ne asigurăm că instituţiile din Ucraina înţeleg specificul minorităţii”, a mai declarat ea. „De aceea poziţia noastră este ca fiecare comunitate să poată să îşi aleagă calea şi noi să sprijinim, la nivel instituţional. Asta, sigur, este decizia bisericilor şi de aceea, inclusiv acest dialog ar putea fi deblocat în viitor. Căutăm soluţii, pe partea asta, atât cât ţine de noi”, a subliniat Oana Ţoiu.
Nu Biserica Ortodoxă Română a decis să se „extindă” în Ucraina
Merită menționat faptul că nu Biserica Ortodoxă Română a decis să se „extindă” în Ucraina, așa cum afirmă Mitropolitul Epifanie, ci românii din Ucraina și-au exprimat liber dorința de a se afilia canonic BOR, în temeiul dreptului intern ucrainean și al normelor internaționale privind libertatea religioasă și drepturile minorităților, inclusiv al Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina (art. 13, pct. 6).
Inițiativa aparține comunităților românești din nordul Bucovinei, Maramureșul istoric și sudul Basarabiei, iar sondajele confirmă sprijinul pentru această revenire.
BOR nu a făcut decât să răspundă acestei chemări, oferind binecuvântare pastorală. În contextul aspirațiilor Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană, respectarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertății religioase este esențială și nu poate fi subordonată disputelor confesionale sau politice.
Este important de menționat că afirmațiile Mitropolitului Epifanie vizează parohii care, de fapt, nu se află sub jurisdicția canonică a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU), ci sunt comunități istorice care doresc să se dezlipească de Patriarhia Moscovei și să revină la comuniunea cu Patriarhia Română.
Potrivit profesorului universitar Radu Carp (Universitatea din București) rezolvarea impasului privind înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina necesită o separare clară între aspectele confesionale și cele de drept. Carp subliniază că oficialii de la Kiev recunosc în sinea lor că nu poți să condiționezi o problemă care ține strict de raportarea statului la manifestarea liberă a dreptului de asociere a unor credincioși de o chestiune pur canonică. Această observație evidențiază contradicția fundamentală din poziția oficială ucraineană, care condiționează o problemă de drept – înregistrarea unei organizații religioase – de o problemă confesională – recunoașterea reciprocă între Biserici. Carp propune o abordare „strict europeană, din perspectiva drepturilor omului”, menționând că „jurisprudența CEDO, pornind de la cazul Mitropolia Basarabiei și alții contra Moldovei din 2009, este că un stat nu se poate opune recunoașterii unui cult pe teritoriul său decât dacă există motive foarte solide de ordine publică sau siguranță națională”. În cazul BOR în Ucraina, „asemenea motive nu există”, ceea ce face ca refuzul înregistrării să fie vulnerabil din perspectiva dreptului internațional al drepturilor omului. „Ce ar trebui să facă autoritățile statului român? În primul rând, să abordeze problema recunoașterii BOR în Ucraina în manieră strict europeană, din perspectiva drepturilor omului”, susține expertul.
„România poate deschide la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o cauză care să se bazeze pe jurisprudența deja existentă în materie de autonomie religioasă. O asemenea cauză ar da câștig părții române la CEDO fără discuție”, consideră Radu Carp.
BucPress
