Ansamblul „Tălăncuța” din Oprișeni, regiunea Cernăuți păstrează cu drag zestrea neamului românesc (VIDEO)

În satele românești din nordul Bucovinei se mai păstrează obiceiurile și tradițiile strămoșești, datorită iubitorilor de folclor, care continuă să semene în inimile tinerei generații dragostea față de cântecul și portul popular. Ansamblul folcloric „Tălăncuța” din satul Oprișeni, regiunea Cernăuți activează de aproape 3 decenii pe ogorul promovării tezaurului folcloric din nordul Bucovinei.  

Ideea de a aduna tinerii din sat în jurul cântecului popular românesc, a obiceiurilor și tradițiilor populare i-a aparținut doamnei Veronica Rusu, proaspătă absolventă pe atunci a Universității din Bălți.

Astăzi, ansamblul folcloric „Tălăncuța” este cunoscut atât în regiunea Cernăuți, cât și dincolo de hotarele ei. Membrii ansamblului participă la festivalurile naționale și internaționale de folclor din Ucraina, România, Republica Moldova. Chiar vara aceasta Ansamblul folcloric „Tălăncuța” din satul Oprișeni, regiunea Cernăuți s-a întors acasă de la Festivalul „La fântâna dorului”, care s-a desfășurat la  Șimleul Silvaniei cu premiul Întâi, ne-a spus doamna Veronica Rusu, conducătoarea ansamblului.

„Suntem membrii Ansamblului folcloric „Tălăncuța”, care a apărut cu mulți ani în urmă, prin 1995. Absolvind  Facultatea muzicală-pedagogică de la Universitatea din Bălți, am dorit să înființez un asemnea ansamblu în care să arăt toată bogăția spirituală a neamului nostru,  a părinților și buneilor noștri, a tradițiilor populare. De aceea, am descoperit  dragostea de folclor în acești copii, care interpretează cu multă plăcere cântecele din bătrâni adunate din lăzile cu zestre ale buneilor noștri, purtându-le în trăistuțele lor. Împreună cu acești minunați copii am evoluat în diferte locuri ale țării noastre și peste hotare. Chiar vara aceasta, ne-am întors cu Premiul Întâi de la Festivalul „La fântâna dorului”, care a avut loc la Șimleul Silvaniei în România.

Suntem foarte bucuroși când ne invită frații noștri din Patria-Mamă. Le răspundem de fiecare dată cu dragostre și bucurie. Mergem când suntem invitați pentru a prezenta tradițiile noastre strămoșești, portul popular și cântecul folcloric. Noi ne ocupăm cu  promovarea tradițiilor, a cântecului, a portului popular și sperăm ca prin cântecele noastre strămoșești să prezentăm lumii întregi satul Oprișeni, tradițiile populare și cultura neamului nostru”, a mai spus Veronica Rusu, conducătoarea Ansamblului folcloric „Tălăncuța” din Oprișeni, regiunea Cernăuți.

Ansamblul folcloric „Tălăncuța” din nordul Bucovinei are peste 25 de membri, iubitori ai cântecului popular, care poartă cu bucurie în suflet și transmit mai departe folclorul neamului strămoșesc.

„Mă numesc Daniela Bezușco. Am 13 ani și sunt membră a ansamblului „Tălăncuța” de 3 ani. Foarte mult îmi place ansamblul nostru pentru că datorită lui avem posibilitatea să prezentăm lumiiîntregi cântecul folcloric și dansul popular din Bucovina”, a remarcat  Daniela Bezușco.

Și ceilalți colegi de cântec și-au împărtășit bucuria, spunându-ne că sunt foarte fericiți că fac parte din acest ansamblu minunat și au posibilitatea să prezinte cântecul și portul popular din Bucovina în țară și peste hotarele ei.

Membrii Ansamblului folcloric „Tălăncuța” din satul Oprișeni, regiunea Cernăuți au prezentat vineri un spectacol în fața unui public select din regiunea Cernăuți și a unor oaspeți din România, prezenți la evenimentul jubiliar – 20 de ani de la inaugurarea Muzeului de arheologie și etnografie „Maximilian Hacman” din satul Oprișeni, localitate situată la doar 3 kilometri de frontiera cu România.

La evenimentul cultural de la Oprișeni a fost prezentă și doamna Irina Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuți, care le-a mulțumit copiilor și locuitorilor din sat pentru că păstrează portul popular și cântecul strămoșesc, dar și istoria vie a satului în casa parohială de cândva, unde astăzi activează Muzeul de Arheologie și Etnografie „Maximilian Hacman”.  Doamna Stănculescu le-a oferit în dar copiilor din Oprișeni  revistele „Prichindeii din Cernăuți” și „Recreația Mare”, care au fost editate la Cernăuți cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.