Care din fruntașii remarcabili români ar putea da nume unor străzi din Cernăuți?

Răspunsul la această întrebare ne-a devenit mult-puțin clar la audierile publice ce au avut loc la Primăria Cernăuțiului, pe 24 iunie, cu privire la schimbarea denumirilor unui număr de circa 50 de străzi din Cernăuți, din cele mai mult de 200, propuse spre a fi schimbate în procesul de derusificare a toponimiei orașului.

Amintim că la 2 mai a.c. am înaintat Comisiei pentru toponime o lista cu personalități românești, propusă de comunitatea românească a regiunii Cernăuți. Primii în ierarhia valorilor stau Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, Ioan Gh. Sbiera, Isidor Bodea, Eudoxiu Hurmuzachi, Traian Popovici și alte mari personalități, viața și activitatea cărora este legată de or. Cernăuți și care au lăsat aici o importantă avere materială și spirituală.

La ședința publică cu pledoarii pentru personalitățile propuse din partea comunității românești au fost prezenți dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Dragoș Olaru, istoric-arhivist, membru al US din Moldova, Vladimir Acatrini, istoric, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni, Maria Toacă, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor Bucovineni și USM.

Timpul fiind redus la câteva minute pentru fiecare vorbitor, dna Alexandrina Cernov și Dragoș Olaru au ales să pună în lumină meritele academicienilor Sextil Pușcariu, casa căruia încă se păstrează la Cernăuți și Ioan Gh. Sbiera, medicului de elită Isidor Bodea, fondatorul spitalului regional pentru copii din Cernăuți, pictorului George Lowendal, fondatorul Teatrului de păpuși din oraș. O personalitate bine cunoscută și ucrainenilor este primarul din cei mai dramatici ani de război, Traian Popovici, învrednicit să aibă un bust la Ierusalim și de titlul Drept între popoare. Argumentele noastre au fost ascultate cu respect și notate de membrii comisiei prezenți la ședință. Însă, ni s-a dat de înțeles că se va acorda prioritate bucovinenilor care au luptat și au contribuit la formarea statului ucrainean independent. De asemenea, moderatorul ședinței, Pavlo Katirinciuk ne-a făcut atenți că la schimbarea denumirilor de străzi nu se ia drept criteriu componența etnică a populației, adică faptul că românii constituie 20 la sută, încă nu înseamnă că trebuie să pretindă la o cotă corespunzătoare în acest proces.

La fel de clar am înțeles că numele lui Iancu Flondor este indezirabil, că nu există loc la Cernăuți pentru boierul care și-a sacrificat avutul întru prosperarea Bucovinei și a donat terenuri de construcție orașului. E firească această atitudine ostilă când Iancu Flondor este cunoscut de intelectualii ucraineni doar prin prisma bolșevică și din istoria denaturată în perioada sovietică. E regretabilă această atitudine care denotă mentalitatea din trecut. E timpul să se înțeleagă că viitorul european al Ucrainei va deveni mai aproape doar acceptând valorile noastre și ale altor minorități naționale. Cernăuțiul își așteaptă faima de odinioară al unui oraș cu mai multe neamuri, unde fiecare se bucura de drepturi egale, vorbea liber în limba sa maternă și fraterniza cu vecinul de altă etnie. Dar se pare că numai noi, românii, înțelegem acest adevăr.

Vizavi de problemele noastre, mi s-au părut lipsite de importanță controversele dintre membrii comisiei și împuterniciții din partea locatarilor de pe strada „28 iunie”, numită astfel în amintirea alipirii ținutului la imperiul sovietic în 1940. Locatarii, după cum au confirmat cei prezenți, în unanimitate sunt împotriva schimbării acestei denumiri, argumentând că 28 iunie este ziua când Ucraina își sărbătorește data adoptării Constituției. Au sărbătorit timp de jumătate de secol „eliberarea”, acum în aceeași zi se sărbătorește Constituția… Tot răul spre bine, povestea vorbei.

Maria Toaca