Care va fi soarta ortodoxiei românești din Cernăuți în contextul unei posibile decizii a primăriei  

Primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk, a anunțat că la viitoarea ședință a Consiliului local va fi examinat un proiect de decizie, înregistrat la Departamentul de Dezvoltare Urbană și Arhitectură, care prevede anularea dreptului la folosință a terenurilor din oraș pentru organizațiile religioase, pe care el le-a numit  „legate de ocupanți”, făcând referire la Biserica Ortodoxă Ucraineană, care până în mai 2022 s-a subordonat din punct de vedere juridic Patriarhiei de la Moscova.

„Sub ochii noștri se scrie istoria”, a notat Roman Kliciuk pe contul său de Facebook, adăugând că ideea este „logică și corectă”.

Modelul Lavrei Pecerska pentru Cernăuți?

În același timp, primarul a subliniat că decizia care ar putea fi votată de consilierii locali „nu va rezolva problema existenței acestor organizații” și a precizat că doar comunitățile de credincioși au dreptul să inițieze o trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Autocefală), subordonată canonic Patriarhiei de la Constantinopol și condusă de Mitropolitul Epifanie.

„Sperăm că acțiunile noastre vor stimula enoriașii să treacă la bisericile ucrainene”, a scris Kliciuk.

De fapt, prin această decizie, inițiată de o petiție electronică, primăria vrea să rupă orice relații juridice cu bisericile ortodoxe pe care Ucraina le consideră legate de Rusia, stat care a declanșat un război la scară largă împotriva poporului ucrainean pe 24 februarie 2022.

În martie a.c. Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkacenko, a afirmat că mănăstirea Pecerska Lavra, veche de circa 1.000 de ani, a fost preluată de stat după ce contractul de închiriere pentru aceasta posedat de Biserica Ortodoxă Ucraineană a expirat. Acest model de preluare a clădirilor bisericești a fost copiat și de alte regiuni.

De la începutul anului, 63 de biserici din Ucraina au trecut sub jurisdicția Bisericii Autocefale

După cum a informat BucPress, în Ucraina, de la începutul anului 2023, conform datelor publicate de Opendatabot, 63 de biserici aparținând Bisericii Ortodoxe Ucrainene păstorite de mitropolitul Onufrie au trecut sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, aflată în comuniune deplină cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, care i-a recunoscut autocefalia.

La finele anului trecut Serviciul de Securitate al Ucrainei a realizat o serie de percheziții la mitropoliile și bisericile ucrainene în urma cărora a raportat despre legăturile periculoase ale preoților cu Rusia. Au urmat sancțiuni și retragerea cetățeniei în cazul mai multor ierarhi.

Ucraina a înființat o comisie guvernamentală de experți, care au analizat actele statutare ale bisericii coordonate de Mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine, Onufrie.

Potrivit concluziilor grupului de experți, publicate la începutul lunii februarie, adoptarea în primăvara anului trecut de către Biserica Ortodoxă Ucraineană a unui nou statut nu înseamnă „ruperea legăturilor confesional-canonice” cu Biserica Ortodoxă Rusă. Comisia de experți împuternicită de Guvernul Ucrainei arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană rămâne o substructură a Bisericii Ortodoxe Ruse. „Beneficiind de unele drepturi și libertăți, această structură nu este, totuși, o Biserică autocefală”, potrivit concluziilor experților.

În decembrie 2022 i-a fost retrasă cetățenia și mitropolitului Meletie al Cernăuților și Bucovinei. Potrivit presei ucrainene, în urma perchezițiilor realizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) la Eparhia Cernăuțiului și Bucovinei, au fost găsite dovezi ale deținerii cetățeniei ruse de către mitropolitul Meletie.

Mitropolitul Meletie, în timpul unei predici din 27 noiembrie 2022, a comparat percheziția cu operațiunile serviciilor secrete desfășurate în Coreea de Nord, susținând că autoritățile și-au bătut joc de el și de fețele bisericești, intrând pe teritoriul mitropoliei și în Biserica Sfântul Nicolae, construită în perioada administrației române, în 1937, la 7 dimineața, când oamenii dormeau.

Biserica Ortodoxă Ucraineană folosește 22 de terenuri din Cernăuți care aparțin primăriei

Potrivit presei ucrainene din Cernăuți, decizia de a alunga „bisericile Moscovei” este o solicitare a societății în contextul războiului. Biserica Ortodoxă Ucraineană folosește 22 de terenuri din Cernăuți care aparțin primăriei. Avocatul Valeriu Dutca a declarat pentru Suspilne că decizia primăriei ar putea să nu aibă consecințe juridice directe, menționând că rezilierea contractelor de închiriere trebuie să aibă loc prin instanță.

Pe de altă parte, directorul adjunct al Departamentului de Dezvoltare Urbană și Arhitectură Denis Grecianii a declarat că ruperea relațiilor juridice cu bisericile „legate de Moscova” va avea loc în baza modelului regiunilor Hemlnițchi, Rivne și Volîn.

Pe de altă parte, avocatul Valeriu Dutca insistă că refuzul primăriei de a le mai permite bisericilor să se folosească de terenuri nu înseamnă că nu vor exista posibilități legale de oficiere a serviciului divin în lăcașele de cult.

Care va fi soarta ortodoxiei românești?

Rămâne o întrebare deschisă ce va fi cu bisericile din orașul Cernăuți în care serviciul divin este oficiat total sau parțial în limba română. Toate bisericile românești din regiune continuă să fie subordonate Mitropolitului Onufrie, enoriașii argumentând că până acum li s-a permis să se roage în limba maternă.

Anularea dreptului la folosință a terenurilor din Cernăuți pentru organizațiile religioase acuzate de colaborarea cu Rusia ar putea scoate în stradă mai mulți enoriași care nu se simt legați de noua biserică ucraineană. Este incert viitorul Bisericii „Sfântul Nicolae” (sfințită în 1939), construită după modelul Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeş, a Bisericii „Înălțarea Domnului” (sfințită în 1938), a Bisericii din Corovia (localitate alipită la Cernăuți în urma reformei locale), a Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din suburbia Roșa, a altor biserici în care serviciul divin se desfășoară total sau parțial în limba română.

Ar fi bine ca primăria orașului Cernăuți să se consulte cu reprezentanții comunității românești privind soarta juridică a acestor lăcașe de cult, pentru că adoptarea unor decizii în baza copierii modelului din Kiev sau din alte regiuni mult mai omogene din punct de vedere etnic ar putea genera diverse neînțelegeri sau conflicte la nivel regional.

Profilul confesional al românilor din Ucraina

Potrivit unui studiu realizat în toamna anului trecut de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, care s-a subordonat canonic până la sfârșitul lunii mai 2022 Patriarhiei de la Moscova, iar 29% au precizat că sunt creștini, dar nu frecventează serviciile divine.

Problema conflictului dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată, potrivit opiniei a 41% dintre respondenți, prin unirea celor două mitropolii într-o structură separată prin dialog și buna înțelegere. 30% dintre vorbitorii de limba română consideră că trebuie găsită o altă soluție, 20% își doresc subordonarea tuturor lăcașelor de cult Bisericii Ortodoxe Ucrainene păstorită de Mitropolitul Onufrie, iar  9% –Bisericii Ortodoxe Ucrainene păstorită de Mitropolitul Epifanie.

Românii din regiunea Cernăuți susțin într-un procent mai mare Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, spre deosebire de locuitorii celorlalte regiuni, considerând că fosta mitropolie subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova trebuie să fie una dominantă în societate. De asemenea, este destul de răspândit răspunsul „altă soluție”, semnificând un procent important al vorbitorilor de limba română care sunt indeciși.

61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, 35% –au ales să nu răspundă la această întrebare, în timp ce pentru 4% această ideea este una rea, răspuns întâlnit în regiunile Cernăuți și Odesa. Numărul celor indeciși este, totuși, destul de mare.