Cenaclul literar „LĂMÂIȚA” de la liceul din Cupca

De peste trei decenii activează la școala din Cupca, (acum liceu) un cenaclu literar. Dar și înaintea lui a existat un cerc de tineri corespondenți voluntari. Pe atunci elevii scriau scurte informații din viața școlii. Cu timpul unii copii au încercat să scrie și versuri, de acea cu peste trei decenii în urmă l-am transformat într-un cenaclu  literar.

Adică, la orele noastre scriam, dar mai mult discutam, citeam, analizam poeziile poeților clasici, moderni, populari, dar și ale altor copii ce încercau să scrie, să compună ceva. Cele mai reușite le-am expediat pe parcursul anilor la redacțiile ziarelor noastre. Marea majoritate, desigur, au fost publicate. Dar și informații, articole din viața școlii, a satului, impresii din excursii, competiții sportive, olimpiezi etc., nu lipseau din agenda tinerilor noștri condeieri.

Unii preferau să scrie mai mult în versuri, alții în proză. Așa, an după an, am adunat o bogată colecție de publicații.

Le-am adunat pe unele publicate, pe altele care încă nu văzuse lumina tiparului, și în 2007, la editura „Prut” din Cernăuți a apărut  cartea „Muguri pe ramul creației”. Pe circa 330 de pagini, elevii de atunci, unii deja erau absolvenți, alții aba făceau primii pași în lumea scrisului, și a cuvântului poetic, și-au văzut încercările lor literare adunate în cartea respectivă. În afară de articolele, versurile, micile bucăți de proză, am inclus și mai multe desene dintre cele mai reușite ale unor elevi doritori de a desena.

Deoarece nu numai la școala din Cupca, unde îmi fac serviciul, dar și în satul meu de baștină, Pătrăuții de Jos, am înființat, la rugămintea doamnelor bibliotecare, un cerc literar, pe principii obștești, în 2011, la tipografia din Storojineț, a văzut lumina tiparului broșura „Începătorii”. Câțiva copii începători pe atunci în arta scrisului, și-au văzut primele lor încercări adunate într-o broșură.

Anii au trecut, copiii cei de atunci, sunt oameni maturi, dar cu drag și cu plăcere răsfoiesc aceste cărți, își aduc aminte de orele noastre de creație, de lecturile, discuțiile avute, de ceea ce am avut frumos și bun atunci. Le povestesc acum copiilor lor, mândrind-se că anii trec, dar cartea va dăinui peste vremuri. Unii au și nepoți deja, dintre acei care atunci erau elevi, le vor povesti și lor.

Pe parcursul anilor, desigur că am participat la multe concursuri, festivaluri, seri de creație. Astfel, cu ani în urmă am participat cu mai mulți elevi din Cupca la Festivalul de creație „Ilie Motrescu”, organizat de Liga tineretului român din regiunea Cernăuți. Alături de alți copiii talentați din ținutul nostru, creațiile elevilor noștri au fost publicate în volumele „Catarge tinere”, pe urmă în „Glasuri tinere”, apărute pe atunci la Cernăuți.  Am participat și la unele concursuri literare, atât în regiunea noastră, cât și în România. Foștii elevi au diplome, mențiuni, seturi de cărți primite în dar de la diferite redacții, organizații, centre de cultură sau persoane particulare.

În permanență am colaborat cu ziarele noastre românești, dar și unele ucrainene din ținut. Printre ele se numără: Zorile Bucovinei, Libertatea Cuvântului (acum apar doar online), Concordia, Plai Românesc ( cu părere de rău acum nu mai apar), dar și cu Gazeta de Herța, Monitorul Bucovinean (Constructorul comunismului, pe urmă Timp Nou), Meleag Natal (Satul sovietic), cu publicațiile ucrainene Vidrodjennia, Bukovinske vice, Osvita Bucovînî. Până acum publicăm câte ceva în cele două ziare românești ce ne-au mai rămas „Gazeta de Herța” și „Monitorul Bucovinean”. Avem publicații și în revistele „Recreația Mare” și „Prichindeii”. În ultima vreme colaborăm și cu Agenția BucPress

 Întotdeauna am accentuat un lucru important, ceea ce fac și în ziua de azi îi sfătui pe toți să citească, cât mai mult, și pe urmă să scrie ceva. Scriind versuri sau proză își îmbogățesc cunoștințele, pot scrie compuneri mai bine, se pot exprima corect. Învățând poezii pe de rost își îmbunătățesc memoria, și astfel vor ține minte mai multe lucruri de folos în viață. Desigur că nu e neapărat să devină scriitori, ziariști, oameni de cultură, să activeze neapărat în domeniul creației, dar cunoștințele acumulate le vor fi de folos pe parcursul vieții.

Acum timpurile sunt altele, telefoanele, Internetul, mijloacele tehnice moderne, au lăsat puțin în umbră cartea, cititul. Nici copiii nu mai scriu și compun cu acel entuziasm ca atunci, cu 20-30 de ani în urmă, dar în ciuda tuturor greutăților și mai ales a celor din ultima vreme, prin care suntem nevoiți să trecem, mă stărui totuși ca acea flacără a creației, a dragostei de cuvântul compus și scris să nu dispară. Mai am și acum câțiva copii și desigur dacă va fi bine și pe viitor vor veni alții în locul celor de azi, care tot vor dori să scrie, să compună ceva, să-și încerce puterile.

Lumea creației e o lume frumoasă, romantică, e o o lume deosebită, cum deosebiți sunt și acei oameni care fac parte din ea. E greu desigur, dar e interesant, atrăgător, frumos. Să dea bunul Dumnezeu ca scânteia, fie ea cât de mică, a flăcării ce aprinde dorul de a compune, a scrie, a publica, a citi, a crea să nu se stingă niciodată în inimile pline de energie ale copiilor și adolescenților. Iar dragostea de poezie, literatură, artă, lectură, cultură să nu dispară niciodată. Noi, cei maturi trebue să depunem efort și stăruință ca dragostea de toate aceste valori, care alături de credință, datini, tradiții, obiceiuri, grai, port, sunt comorile noastre spirituale, să nu dispară niciodată. Ele ne mențin ca neam. Cu ele avem un viitor. Să dea bunul Dumnezeu să fie un viitor pașnic, și frumos.

ELEONORA SCHIPOR,

profesoară, scriitoare, conducătoarea cenaclului literar LĂMÂIȚA de la liceul din Cupca