În această săptămână, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se transformă, ireversibil, într-o criză internațională pe care o poartă – în plan politic și strategic – președintele Statelor Unite, Donald Trump. Aceasta este concluzia unei analize publicate de CNN, semnată de jurnalistul britanic Nick Paton Walsh, editor pentru securitate internațională, care subliniază că, odată cu apropierea termenului-limită impus de liderul american Kremlinului, Statele Unite devin actorul principal și responsabil direct în evoluția conflictului, notează publicația ucrainenaă Texty.ORG.UA.
„Vladimir Putin a început acest război. Joe Biden nu l-a oprit. Dar, în ciuda eforturilor de a evita implicarea personală, începând din această săptămână, invazia rusă devine războiul lui Donald Trump”, scrie autorul.
Administrația Trump moștenește o criză de securitate globală care s-a acutizat în ultimii ani, dar președintele a ales, printr-o serie de acțiuni și declarații, să își asume un rol activ. De la promisiunile că va încheia conflictul în 24 de ore, până la impunerea unui termen de 100 de zile pentru începerea negocierilor de pace – ulterior redus la 50 – Trump a imprimat conflictului o amprentă personală. A criticat public administrația ucraineană, a reluat narațiuni propagate de Moscova și a pus presiune pe aliații din NATO să își sporească contribuțiile financiare pentru apărarea europeană – ceea ce, într-un final, s-a și întâmplat.
Cu toate acestea, procesul diplomatic declanșat de SUA a produs, în ultimele luni, rezultate modeste. În schimb, tensiunile s-au intensificat, iar conflictul s-a extins în plan geopolitic.
Potrivit analizei CNN, virajul retoric periculos s-a produs recent, când fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat amenințări nucleare, la care Trump a răspuns cu o declarație privind posibila desfășurare de submarine nucleare americane în apropierea teritoriului Rusiei. Această escaladare a marcat o ruptură între poziția tradițional rezervată a Washingtonului și o abordare mai agresivă, marcată de riscuri strategice evidente.
În paralel, Trump se confruntă cu o decizie crucială: impunerea unor sancțiuni economice secundare severe împotriva statelor care susțin indirect economia de război a Rusiei, prin achiziții masive de energie. India, una dintre țintele vizate, a fost criticată dur pentru revânzarea de petrol rusesc la prețuri majorate, în timp ce China rămâne principalul cumpărător de petrol și gaze din Federația Rusă, fără semnale că ar intenționa să reducă aceste importuri.
Implementarea unor sancțiuni de acest tip ar putea destabiliza piețele energetice internaționale și ar genera costuri economice considerabile – inclusiv pentru Statele Unite și aliații săi. Cu toate acestea, avertizează autorul analizei, evitarea acestor măsuri ar echivala cu o capitulare morală și politică, într-un moment de maximă tensiune.
Un posibil punct de inflexiune ar putea veni în această săptămână, în contextul în care emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, urmează să efectueze o vizită la Moscova. Deși detaliile sunt confidențiale, speculațiile privind o posibilă întrevedere directă între Trump și Vladimir Putin se intensifică. O astfel de întâlnire, chiar dacă simbolică, ar fi prezentată drept progres diplomatic, dar – avertizează Paton Walsh – nu ar putea șterge implicațiile deja asumate de liderul american.
„Trump nu poate susține în același timp că nu e războiul lui, dar să-l conducă de la distanță. Prin acțiunile și deciziile sale, a devenit figura centrală a conflictului. Iar acest lucru îl plasează într-o poziție de răspundere directă”, scrie CNN.
Analiza trasează și o paralelă cu administrațiile anterioare. Barack Obama a preluat două războaie – în Irak și Afganistan – gestionându-le cu rezultate controversate. Trump a moștenit haosul din Kabul și a pasat gestionarea retragerii către Joe Biden, episod încheiat cu dezastrul cunoscut din august 2021, pe care republicanii l-au prezentat drept un eșec major al democraților.
Astăzi, Trump se află în fața unei crize globale pe care nu o mai poate ignora sau delega.
„Trump spune că își dorește sfârșitul războaielor. Dar dorințele nu aduc pacea. Conflictul din Ucraina este, pentru milioane de oameni, o luptă pentru supraviețuire. Iar ultima ofertă a lui Putin – condiționată de capitularea Ucrainei – arată că liderul de la Kremlin nu are nicio intenție reală de a opri ostilitățile.”
Potrivit CNN, această criză va defini nu doar președinția lui Donald Trump, ci și arhitectura securității globale în deceniile următoare. De la răspunsul SUA depinde atât stabilitatea Europei, cât și poziționarea strategică a Chinei, care are un interes direct în victoria Rusiei. Europa, conștientă de pericol, își accelerează eforturile de înarmare, pentru a preveni orice oportunitate de expansiune rusă în cazul unei slăbiri a frontului occidental.
„Întrebarea-cheie este dacă Donald Trump înțelege gravitatea momentului istoric și dacă va avea curajul politic de a adopta decizii dureroase, dar necesare. Răspunsul îl vom afla, cel mai probabil, în zilele următoare.”
BucPress
