Comuna Crasna din regiunea Cernăuți ocupă locul patru de la coadă în clasamentul general pe indicatori financiari din regiune, informează Suspilne Cernăuți într-un interviu cu primarul localității, Stepan Dragun. Cu toate acestea, în comună funcționează o fabrică de prelucrare a lemnului deschisă în 2017, iar numărul de angajați s-a înmulțit de patru ori de atunci. Chiar și așa, locuri de muncă pentru toți locuitorii tot nu sunt suficiente, o parte continuând să plece în străinătate la câștiguri, iar noi investiții majore nu au fost atrase până în prezent.
Una dintre cauzele principale ale lipsei locurilor de muncă este închiderea producției „Pădurile Ucrainei”. Totuși, după înființarea comunei, au apărut noi întreprinderi. În 2017, o fabrică de prelucrare a lemnului s-a instalat pe teritoriul localității — de la 32 de angajați inițiali, numărul a ajuns la 124, pe măsură ce firma s-a extins.
Concomitent, administrația s-a concentrat pe dezvoltarea infrastructurii sociale. În perioada 2018–2020, gestiunea învățământului a fost transferată la nivel local, ceea ce a generat noi locuri de muncă. Au fost deschise o școală de arte, un centru incluziv și un centru de servicii administrative. A fost finalizată o nouă clădire a școlii din Stara Krasnoșora, dotată cu toalete, săli de sport, clase și vestiare. Școala de arte a fost inaugurată în 2019, cu un cost de 1 milion 550 de mii de grivne. În prezent, salariile angajaților din școlile comunei necesită anual aproximativ 2 milioane de grivne.
Bugetul comunei a crescut cu aproximativ 50% în ultimii cinci ani, în principal datorită atragerii investitorilor și antreprenorilor care plătesc impozite. Principalele surse de venituri sunt arenda terenurilor, impozitul pe proprietăți imobiliare și impozitul pe veniturile persoanelor fizice. O parte din aceste fonduri a fost direcționată spre repararea rețelelor termice, renovarea sistemelor de încălzire și înlocuirea ferestrelor în școli și grădinițe. Se construiește, de asemenea, o nouă grădiniță din bugetul local.
Dragun contestă modul în care sunt calculați indicatorii de capacitate financiară a comunelor în cadrul clasamentului regional, susținând că metodologia bazată pe venituri per capita dezavantajează comunele care nu solicită subvenții de la administrația regională.
De la deschiderea punctului de trecere a frontierei „Krasnoilsk” în 2022, în comună au apărut treptat noi puncte comerciale și întreprinderi în apropierea șoselei, închiriind spații disponibile. Totuși, un salt economic semnificativ nu s-a produs. Potrivit lui Dragun, în timp de război puțini oameni de afaceri sunt dispuși să investească sume mari fără a ști ce va urma.
BucPress
