Epopeea cu 35 de miliarde de euro nu s-a încheiat: de ce Ucraina încă nu poate primi banii promiși de UE?

Adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene a deciziei de a acorda Ucrainei un ajutor macrofinanciar în valoare de 35 de miliarde de euro nu este ultimul pas în acest proces. În aproximativ o săptămână și jumătate, Parlamentul European va trebui să voteze această decizie, a declarat Iaroslav Jelezniak, prim-vicepreședinte al Comitetului fiscal al Radei Supreme a Ucrainei (partidul „Golos”), potrivit OBOZ.UA.

Propunerea Comisiei Europene privind acest împrumut este legată de bugetul UE și ea trebuie aprobată de majoritatea membrilor Parlamentului European. Ziua votării – 22 octombrie. Dacă va fi adoptată în prima lectură (fără modificări), Consiliul UE va publica decizia în Jurnalul Oficial. A doua zi după publicare, decizia va intra în vigoare.

„Una dintre principalele condiții pentru acordarea ajutorului este ca Ucraina să continue să respecte mecanisme democratice eficiente. Aceasta include existența unui sistem parlamentar multipartit și respectarea statului de drept”, a subliniat Jelezniak.

El a mai menționat că, înainte de acordarea ajutorului macrofinanciar, Ucraina va semna un Memorandum de Înțelegere cu UE. Documentul va conține condiții politice detaliate pentru alocarea fondurilor, care trebuie să fie în concordanță cu pașii prevăzuți în programul de ajutor Ukraine Facility Plan, dar poate include și amendamente suplimentare. De asemenea, Memorandumul va obliga Ucraina să sprijine cooperarea cu UE în domeniile de reconstrucție și modernizare a industriei de apărare. Această cooperare trebuie să fie în concordanță cu obiectivele Programului European pentru Industria de Apărare (EDIP) și alte programe relevante ale UE, ceea ce ar putea însemna reforme suplimentare în Ucraina.

„Comisia Europeană verifică îndeplinirea condițiilor politice prevăzute în Memorandum și decide asupra eliberării tranșelor de ajutor macrofinanciar pe baza acestei evaluări. Comisia monitorizează, de asemenea, respectarea de către Ucraina a standardelor democratice și a drepturilor omului înainte de a elibera fondurile”, a adăugat Iaroslav Jelezniak.

Parlamentarul a avertizat că Comisia Europeană poate suspenda temporar sau chiar anula plățile din cadrul programului macrofinanciar dacă se constată că Ucraina nu respectă condițiile impuse. Mai mult, în cazul unor încălcări grave ale acordurilor (inclusiv acte de corupție sau fraudă), UE poate solicita rambursarea anticipată a împrumutului.

Este important de menționat că fondurile sunt acordate pe o bază nerambursabilă și vor fi acoperite din veniturile viitoare provenite din activele rusești înghețate. Aceasta este o soluție de compromis pentru a evita veto-ul Ungariei și va permite Statelor Unite să se alăture acordului mai târziu, reducând riscurile pentru UE.

Vom reaminti, liderii G7 au convenit încă din iunie 2024 să acorde Ucrainei credite în valoare de 50 de miliarde de dolari, garantate de activele rusești înghețate. Alocarea fondurilor trebuia împărțită conform indicatorilor economici ai țărilor din G7: UE și SUA ar fi acoperit câte 20 de miliarde de dolari, iar restul fondurilor ar fi fost alocate de Canada, Japonia și Marea Britanie. Cu toate acestea, condiția pentru acordarea fondurilor de către SUA a fost prelungirea oficială a blocării activelor rusești în UE, unde sunt înghețate aproximativ 200 de miliarde de euro. Uniunea Europeană nu a reușit încă să adopte această decizie din cauza veto-ului Ungariei. Pentru a depăși acest obstacol, Comisia Europeană și-a majorat contribuția la credit la 40 de miliarde de euro (sub garanțiile bugetului general al blocului), ceea ce a întâmpinat rezistența statelor membre ale UE, care au cerut ca Marea Britanie, Canada și Japonia să-și mărească contribuțiile. Suma finală de 35 de miliarde de euro este una de compromis și va permite Statelor Unite să se alăture acordului mai târziu, reducând riscurile pentru UE. Majoritatea țărilor UE și Parlamentul European trebuie să aprobe creditul până la sfârșitul anului.