Despre marele poet basarabean Grigore Vieru vorbim oricând cu drag, emoție, admirație și… regret. Regretăm faptul că, la cei 91 de ani pe care i-ar fi împlinit în acest an, 2026, vorbim despre acest mare român și patriot basarabean la timpul trecut. Dar un poet, și încă unul de talia lui Grigore Vieru, nu moare niciodată. Trece pe un alt tărâm fizic, însă rămâne pururi printre noi, spiritual. Mereu al nostru, mereu același, mereu și la nesfârșit. Nu în zadar, un alt recunoscut scriitor, patriot și ziarist din Republica Moldova, neuitatul Nicolae Dabija, l-a numit „Fratele lui Eminescu”. Mai este numit și „Luceafărul de dincolo de Prut”. Neuitatul Grigore Vieru!
Regret faptul că nu am avut marea fericire să-l cunosc personal, deși l-am admirat întotdeauna. L-am citit cu plăcere încă din clasele primare. Îl admir până în ziua de astăzi.
Acum vreo doi ani, după o absență de 22 de ani, am revenit la Chișinău. Prima dorință a mea, odată ajunsă în capitala Basarabiei, a fost să revăd și să mă fotografiez la monumentul Marelui Voievod Ștefan cel Mare și la busturile marilor clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, dar și alții, și, bineînțeles, la bustul poetului Grigore Vieru, toate situate pe Aleea Clasicilor. Din librăriile din capitală am procurat și câteva cărți de și despre Grigore Vieru. De la tabăra de vară ARC, unde am fost cu un grup de elevi de-ai noștri la odihnă, cu vreo patru ani în urmă, am primit în dar câteva cărți de versuri pentru copii ale lui Grigore Vieru.
La liceul din Cupca, viața și opera poetului basarabean sunt iubite și apreciate de toți elevii. Acest fapt se datorează profesoarelor de limba maternă, administrației liceului, învățătoarelor claselor primare, tuturor învățătorilor și profesorilor. Activ s-au încadrat în pregătirea expozițiilor membrii comitetului școlăresc, ai cenaclului literar „Lămâița”, ai cercului de tineri muzeografi.
Două lapbookuri, dotate cu materiale interesante din viața poetului basarabean, au fost pregătite de profesoara de limbă maternă Marilena Zâgrea, iar o altă profesoară de limba română, doamna Lucica Dușceac, a realizat o deosebită expoziție cu materiale dedicate lui Grigore Vieru. Menționăm că ambele profesoare sunt și metodiste, cu un mare stagiu de muncă și experiență.
Pe culoarele liceului, în incinta muzeului, la biblioteca școlară, în cabinetul de limba și literatura română, au fost amenajate expoziții cu cărți, ziare, reviste, copii xerox, fotografii și reproduceri, reprezentând crâmpeie din viața și opera marelui poet basarabean.
În toate clasele, în aceste zile, se vorbește mult despre poetul nostru îndrăgit, se recită și se învață poeziile sale, se discută despre viața și opera sa, despre dragostea lui față de literatură, neam, baștină, limba română, mamă, copii, natură…
Pe întreg parcursul lunii februarie, dar și al întregului an, vom avea încă multe activități literare dedicate poetului îndrăgit. Viața și opera poetului și patriotului basarabean Grigore Vieru merită și trebuie cunoscute de toți. Aceasta este datoria noastră, a pedagogilor.
Expoziții dedicate poetului Grigore Vieru au fost amenajate și la bibliotecile sătești, la muzeele din ținut, la căminele culturale, la sediile literare și culturale.
Am în arhiva bibliotecii mele zeci de ziare și reviste cu materiale de și despre poet. Am și câteva cărți ale sale. Am scris, pe parcursul anilor, mai multe articole în presa online și tipărită despre poetul iubit din Basarabia.
Țin minte că, pe când eram elevă în clasa I a școlii din satul meu natal, Pătrăuții de Jos, pe ultima pagină a abecedarului nostru era tipărită poezia marelui poet basarabean Grigore Vieru, „Pentru pace”. Am învățat-o pe de rost atunci, cu vreo 59 de ani în urmă, și o țin minte până în ziua de astăzi. Se pare că acum este mai actuală ca oricând, mai ales în vremurile pe care le trăim.
Eleonora Schipor,
profesoară la Liceul din Cupca, publicistă, scriitoare
