Grigore Vieru: Patriot al limbii române și promotor al renașterii naționale
BucPress
14.02.2024
La 14 februarie 1935 s-a născut Grigore Vieru, unul dintre cei mai luminoși poeți naționali, poet și patriot care a dedicat întreaga sa viață promovării valorilor naționale. Cu o carieră bogată în creație literară și o viață dedicată luptei pentru identitatea românească, Grigore Vieru s-a impus ca un simbol al unității dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Născut în satul Pererîta, județul Hotin (astăzi în Republica Moldova), într-o familie de plugari români, Grigore Vieru și-a petrecut copilăria în sânul familiei alături de părinții săi, Pavel și Eudochia, până în anul 1950, când a absolvit școala primară cu șapte clase. A continuat studiile la școala medie din orașul Lipcani, absolvind în 1953. Încă din timpul studenției, în 1957, a debutat ca scriitor cu volumul de versuri pentru copii intitulat “Alarma”.
Grigore Vieru și-a continuat parcursul academic, absolvind în 1958 Institutul Pedagogic “Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie. A devenit redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actuala „Noi”, contribuind la cultivarea dragostei pentru literatură încă de la vârste fragede.
În 1960, a unit destinele sale cu cele ale profesoarei de limbă latină și moldovenească, Raisa Nacu. Grigore Vieru a fost nu doar un poet remarcabil, ci și un cetățean implicat în lupta pentru valorile și independența țării sale. El a făcut parte din Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia în anii ’80, contribuind semnificativ la trezirea conștiinței naționale a românilor din această regiune.
Opera sa, aparent simplă, ascunde o adâncime și o înțelegere remarcabilă a tradițiilor, valorilor și frumuseții limbii române. Poetul a avut grijă să sensibilizeze cititorii prin poezii despre mamă, natură, sat, și a abordat teme sociale, contribuind la dezvoltarea limbii române și a grafiei latine pe teritoriul Republicii Moldova.
Nichita Stănescu l-a numit “Marele și Adevăratul poet” care transfigurează gândirea în natură și împrimăvărează cu o “toamnă de aur”. Grigore Vieru a fost ales membru corespondent al Academiei Române, drept recunoaștere a măreției sale în literatura română.
Cu un patriotism fervent, Grigore Vieru a subliniat importanța limbii române în definirea identității naționale: “Fără patria noastră, limba română, ne-am simți fără identitate, am fi doar oameni care viețuiesc, dar care nu știu de unde vin și încotro se îndreaptă. Limba română este patria mea, pentru că ea înseamnă pentru mine trecut, prezent și viitor.”
Astăzi, la aniversarea nașterii sale, îl cinstim pe Grigore Vieru pentru contribuția sa inestimabilă la promovarea culturii și limbii române, precum și pentru angajamentul său de neclintit în susținerea valorilor naționale.
”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”, spunea Grigore Vieru.
În anul 1974, recunoscutul scriitor Zaharia Stancu, care ocupa funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, i-a transmis o invitație oficială din partea acestei societăți, la care poetul a răspuns afirmativ.
Cu această ocazie, Grigore Vieru a efectuat o serie de vizite în România. Însoțit de poetul Radu Cârneci, a explorat Transilvania și în anul 1977, tot la invitația Uniunii Scriitorilor din România, a călătorit alături de soția sa în mai multe orașe importante din țară, precum București, Constanța, Cluj-Napoca și Iași.
Aceste călătorii au avut un impact semnificativ asupra relațiilor culturale și literare dintre Basarabia și România, contribuind la consolidarea legăturilor dintre scriitorii celor două regiuni și la promovarea valorilor comune ale limbii și culturii române. Grigore Vieru a fost un susținător fervent al unității românești și a dedicat o mare parte din viața sa luptei pentru această cauză.
