În Ucraina circulă tot mai puține bancnote false, iar nivelul contrafacerilor a coborât la cel mai mic nivel de la începutul invaziei la scară largă. Totuși, autoritățile avertizează că falsificatorii mizează în continuare pe neatenția oamenilor, cele mai vizate fiind bancnotele mari: 500 și 200 de grivne, precum și dolarii americani de 100 și 50, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Datele Băncii Naționale a Ucrainei arată că, în 2025, au fost depistate în medie doar 1,7 bancnote contrafăcute la un milion de bancnote autentice. Pentru comparație, în 2024 indicatorul era de aproximativ 5,1 bancnote false la un milion de bancnote aflate în circulație.
Cele mai multe falsuri au fost descoperite în cazul bancnotelor de 500 de grivne, care reprezintă aproximativ 80% din totalul bancnotelor contrafăcute retrase din circulație. Pe locul al doilea se află bancnotele de 200 de grivne, cu o pondere de 13%. Celelalte nominaluri — 20, 50, 100 și 1.000 de grivne — au reprezentat împreună aproximativ 7%.
Specialiștii precizează că falsurile vizează mai ales bancnotele mai vechi, emise în perioada 2003–2007, considerate mai vulnerabile în fața contrafacerii. În schimb, bancnotele din seriile mai noi, emise în perioada 2014–2019, au reprezentat doar 10% din totalul falsurilor depistate.
Potrivit autorităților ucrainene, majoritatea bancnotelor false sunt de calitate slabă și pot fi identificate relativ ușor dacă sunt verificate cu atenție. Acestea ajung, de regulă, în circulație nu prin metode sofisticate, ci prin exploatarea grabei și a neatenției cetățenilor sau a casierilor din magazine.
În ceea ce privește valuta străină, cele mai falsificate bancnote depistate în Ucraina sunt dolarii americani. În 2025, aceștia au reprezentat 93% din totalul bancnotelor străine contrafăcute, fiind vizate în special bancnotele de 100 și 50 de dolari. Euro a reprezentat aproximativ 7% din falsurile depistate, în special bancnotele de 50, 100, 200 și 500 de euro.
Fenomenul nu este specific doar Ucrainei. La nivel internațional, Sistemul Federal de Rezerve al SUA estimează că valoarea bancnotelor false în dolari aflate în circulație se situează între 15 și 30 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă aproximativ 12,5–25 bancnote false la un milion de bancnote autentice.
Banca Centrală Europeană raportează, la rândul său, aproximativ 14 bancnote euro contrafăcute la un milion de bancnote aflate în circulație. În 2025 au fost depistate în total circa 444.000 de bancnote euro false, cele mai multe fiind de 20 și 50 de euro, care reprezintă aproximativ 80% din total.
Un studiu realizat de platforma BestBrokers, intitulat ”The World’s Most Protected Currencies: Revealing the Hardest Banknotes to Counterfeit” arată că una dintre cele mai bine protejate bancnote din lume este cea de 100 de franci elvețieni, seria 2019, care include 20 de elemente de securitate. Printre acestea se numără firul de protecție, marcajele vizibile la lumină, elementele tactile și microimprimările.
În clasamentul bancnotelor bine securizate se mai află bancnota de 50.000 de rupii indoneziene, cu 17 elemente de protecție, precum și bancnotele de 50 de euro și 50 de dolari australieni, fiecare cu câte 16 elemente. Dolarul american de 100, chiar și după modernizarea din 2023, are aproximativ 12 elemente de securitate, mai puține decât alte valute importante.
Banca Națională a Ucrainei susține că bancnotele de grivne sunt protejate prin aproximativ 20 de elemente de securitate. Pentru a verifica autenticitatea unei bancnote, specialiștii recomandă examinarea acesteia în lumină, pentru observarea filigranului și a firului de siguranță, verificarea la atingere a texturii speciale și a imprimării în relief, precum și înclinarea bancnotei pentru a vedea efectele optice, schimbările de culoare și mișcarea elementelor grafice.
Autoritățile recomandă cetățenilor să fie atenți mai ales atunci când primesc bancnote cu valoare mare, în piețe, magazine mici, schimburi directe sau tranzacții informale. În cazul unei suspiciuni, bancnota nu trebuie repusă în circulație, ci verificată la bancă sau la instituțiile abilitate.
Elvira Chilaru
