Tribunalul din Cernăuți a decis, la 21 ianuarie, obligarea Eparhiei Cernăuților și Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ) să transfere complexul imobiliar al Catedralei Pogorârea Sfântului Duh (catedrală, hotel, centrală termică și alte dependințe), către Biserica Ortodoxă a Ucrainei Autocefală (PȚU), susținută de statul ucrainean. Decizia obligă partea pârâtă să elibereze imobilele și să semneze actul de predare-primire. Instanța a respins argumentele UPȚ privind continuitatea juridică, considerându-le neîntemeiate.
Tensiuni violente din 2025
Anul trecut, disputa privind jurisdicția asupra catedralei a generat confruntări grave. Pe 17 iunie 2025, un grup de susținători ai PȚU, au intrat în sfântul lăcaș agresând fizic preoți și enoriași, inclusiv pe mitropolitul Meletie. Aceștia au acționat cu sprijinul poliției ucrainene și al clericilor PȚU, conform unor înregistrări video. Au fost folosite gaze lacrimogene și stingătoare, iar mai multe persoane – preoți și credincioși – au fost răniți. Incidentul a fost descris de primarul Cernăuțiului, Roman Kliciuk, ca „istoric” pentru oficierea primei slujbe în limba ucraineană, în contextul tentativelor PȚU de a prelua forțat lăcașul de la UPȚ.
Importanța catedralei pentru comunitatea românească
Catedrala Pogorârea Sfântului Duh, construită între 1844 și 1864 din Fondul Bisericesc al Bucovinei la inițiativa comunității românești și sfințită de episcopul Eugenie Hacman, rămâne unul dintre cele mai importante simboluri ale identității românești în nordul Bucovinei. Ridicată în stil neoclasic sub îndrumarea arhitectului Josef Hlávka, ea a servit drept catedrală mitropolitană a Bucovinei în perioada austro-ungară și interbelică. Pe frontispiciu se păstrează inscripția în limba română veche „Unul în trei ipostasuri Dumnezeu”.
În prezent, slujbele se oficiază în slavonă și română. Pentru românii din regiunea Cernăuți și din Ucraina, lăcașul reprezintă nu doar un centru spiritual, ci și un reper cultural și istoric esențial, motiv pentru care comunitatea a protestat constant împotriva încercărilor de preluare a catedralei.
Capela Sfinții Trei Ierarhi
Disputa nu se limitează la catedrală. În august 2024, autoritățile din Cernăuți au sigilat și interzis accesul românilor la „Capela Sfinții Trei Ierarhi” din cimitirul vechi din suburbia Horecea a orașului, un monument istoric ridicat în 1881 și restaurat de comunitatea românească în care își dorm somnul de veci ierarhii Bisericii Ortodoxe din Bucovina. Administrarea cimitirului a tăiat lacătele și a restricționat intrarea, iar autoritățile locale au început procedurile de transfer al clădirii către PȚU, în pofida protestelor comunității românești.
În octombrie 2024, PȚU a organizat prima slujbă în capelă după preluare, pe care a prezentat‑o ca o „restabilire a justiției istorice”, în timp ce credincioșii români au fost lăsați fără un spațiu de cult.
Comunitatea românească, reprezentată și de Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), a transmis memorii către autoritățile din România și Ucraina, solicitând intervenție și respectarea drepturilor minorității românești. În memorii se arată că deciziile locale încalcă nu doar tradițiile religioase, ci și acordurile internaționale privind protecția minorităților și libertatea religioasă.
Autoritățile de la Kiev au refuzat de facto înregistrarea oficială a Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina, amânând fără niciun temei juridic solicitarea depusă de structurile bisericești românești pentru recunoașterea juridică a unei entități religioase distincte pe teritoriul ucrainean. Cererea de înregistrare a fost depusă la data de 28 august 2024 și a vizat obținerea statutului legal pentru o structură a Biserica Ortodoxă Română destinată credincioșilor români din Ucraina.
Cornel Rusu
