Retorica politică a Kremlinului a înregistrat o schimbare vizibilă în ultimele zile. Dacă până de curând autoritățile de la Moscova manifestau un optimism moderat în privința dialogului cu Statele Unite și cu președintele american Donald Trump, în prezent se constată o intensificare a acuzațiilor directe la adresa Washingtonului. Oficialii ruși susțin că partea americană nu și-ar fi respectat anumite înțelegeri convenite în cadrul întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska, anul trecut, potrivit Reuters, citat de UN.
Atrage atenția faptul că declarații similare au fost făcute aproape simultan de mai mulți oficiali ruși de rang înalt, ceea ce sugerează o abordare coordonată și o intensificare a nemulțumirii la nivelul conducerii politice de la Moscova.
Consilierul președintelui rus, Iuri Ușakov, a afirmat că Statele Unite nu și-ar fi îndeplinit partea din presupusele înțelegeri. Ministrul de externe Serghei Lavrov a mers mai departe, calificând summitul de la Anchorage drept „o manevră tactică americană”, menită să câștige timp pentru reînarmarea Ucrainei. La rândul său, adjunctul ministrului de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova consideră înțelegerile anterioare drept eșuate, deși a subliniat continuarea contactelor diplomatice.
Schimbarea de ton este semnificativă. Timp îndelungat, Kremlinul a promovat o abordare prudent pozitivă față de politica externă a administrației Trump, apreciind public inițiativele de deschidere a negocierilor și de căutare a unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. În discursul oficial și în cel al unor analiști apropiați puterii, noua administrație americană era descrisă ca fiind mai pragmatică și mai receptivă la argumentele Moscovei.
În urma summitului din Alaska a fost utilizată sintagma „spiritul Anchorage”, prin care presa și mediul politic rus descriau presupusa atmosferă de înțelegere dintre Putin și Trump. Kremlinul miza pe transformarea acestei atmosfere în decizii politice concrete favorabile poziției ruse privind viitorul Ucrainei.
Potrivit mai multor analiști, Moscova spera ca Washingtonul să accepte o formulă de încheiere a conflictului care să includă recunoașterea controlului rusesc asupra întregii regiuni Donbas, în schimbul înghețării ostilităților pe alte sectoare ale frontului. Un astfel de scenariu era perceput la Kremlin ca o posibilă consolidare a câștigurilor teritoriale și o ieșire politică din război.
Totuși, Statele Unite nu au confirmat niciodată existența unor astfel de înțelegeri. Casa Albă a evitat constant declarațiile care ar fi putut sugera acceptarea pretențiilor teritoriale ale Rusiei, iar mai mulți aliați occidentali și-au exprimat scepticismul față de rezultatele reale ale summitului din Alaska.
Situația s-a modificat ulterior, după ce Donald Trump a declarat că Ucraina ar putea recâștiga teritoriile ocupate. Pentru Kremlin, aceste afirmații au fost interpretate ca un semnal clar că Washingtonul nu susține abordările ruse privind soluționarea conflictului, ceea ce a alimentat discursul public de dezamăgire față de dialogul bilateral.
Noua escaladare retorică a Moscovei coincide și cu o serie de evoluții care cresc presiunea asupra Rusiei, în special, intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra unor obiective din adâncul teritoriului rus. În ultimele luni, au fost vizate infrastructura militară, facilități ale industriei de apărare, depozite de combustibil și alte obiective strategice. Un impact deosebit l-au avut loviturile asupra rafinăriei de petrol din Moscova. Dincolo de efectele militare și economice, aceste atacuri evidențiază capacitatea Ucrainei de a lovi ținte aflate la distanță mare de linia frontului și generează presiune suplimentară asupra societății ruse.
În acest context, tot mai mulți analiști ruși admit că războiul nu mai este un conflict îndepărtat, ci are efecte directe asupra situației interne a Federației Ruse.
Un alt element important îl constituie summitul recent al G7. În cadrul reuniunii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene modifică treptat raportul de forțe pe câmpul de luptă. Potrivit presei occidentale, Donald Trump a ascultat poziția părții ucrainene fără a susține revendicările teritoriale ale Moscovei.
Pentru Kremlin, acest fapt a confirmat că așteptările privind o schimbare rapidă a poziției americane nu s-au materializat. În plus, conducerea rusă se confruntă tot mai frecvent cu realitatea că nici măcar o parte a clasei politice occidentale nu este dispusă să susțină scenarii percepute drept recompensă pentru agresiune militară.
În acest context, declarațiile recente ale oficialilor ruși pot fi interpretate atât ca un semnal diplomatic adresat Washingtonului, cât și ca un mesaj către publicul intern. Kremlinul încearcă să explice prelungirea războiului și lipsa unui progres diplomatic prin presupusa nerespectare a angajamentelor de către SUA, transferând astfel o parte din responsabilitate în exterior.
În pofida retoricii tensionate, canalele de dialog dintre Moscova și Washington rămân deschise, iar contactele diplomatice continuă. Acest lucru indică menținerea unor linii minime de comunicare, chiar dacă nivelul de încredere este semnificativ redus. În prezent, așa-numitul „spirit al Anchorage” își pierde semnificația politică, iar așteptările Kremlinului privind o apropiere de Washington sunt înlocuite de o retorică tot mai dură.
Persistă întrebarea privind măsura în care aceste calcule sunt realiste, în contextul sprijinului occidental pentru Ucraina, al dezvoltării capacităților cu rază lungă de acțiune și al presiunilor economice asupra Rusiei. Evoluția acestor factori va influența decisiv atât situația de pe front, cât și relațiile ruso-americane în perioada următoare.
Leonid Parpaut
