La inaugurarea Lunii Diasporei, Suceava ne-a primit ca frați români din comunitatea istorică

Nu suntem diaspora, o spunem noi, românii din regiunea Cernăuți, sus și tare ca să fim auziți de toți care ne numesc astfel. Știu bine acest lucru și frații noștri din județul Suceava, cei mai apropiați de noi – și geografic, și sufletește. Avem o istorie comună, am avut un trecut când am fost împreună sub stăpânirea austriacă și la sânul Patriei, până a fi despărțiți de acel tragic 28 iunie 1940. Odată cu apropierea Ucrainei de comunitatea europeană, frontiera devine mai transparentă, ni se oferă noi șanse de integrare cultural-spirituală.

Faptul că mai mulți reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți (lideri ai societăților naționale, reprezentanți ai mass-media, scriitori, profesori) au fost invitați de autoritățile județului Suceava în prima zi a Lunii Diasporei, ediția VI-a, nu înseamnă că suntem priviți sau am fost primiți ca românii din diaspora. În orice caz, cu această impresie am revenit eu acasă. Or, cei stabiliți în Occident, temporar sau pentru totdeauna, vin la aceste acțiuni din cadrul programului ca într-o vacanță, pentru a-și potoli dorul de acasă, a se relaxa, a participa la diferite activități culturale, tabere de creație etc.

Noi am venit pentru a da glas nevoilor ce ne apasă ca minoritate etnică, mai ales în aceste zile tragice pentru Ucraina, cu probleme vitale, cu întrebări care necesită răspunsuri, întâlnirea cu reprezentanți ai instituțiilor locale Suceava și organelor centrale, implicate în cooperarea cu comunitatea istorică românească fiind oportună pentru ambele părți. Președintele Consiliului Județean Gheorghe Flutur n-a fost prezent la acest dialog, dar am primit răspunsuri și asigurări de susținere de la prefectul județului, Gheorghe Alexandru Moldovan, de la vicepreședintele Consiliului Județean Nicolae Barbă, de la dl Marius Bostan, fondator RePatriot ș.a.

Încrederea că nu vom rămâne doar cu plăcerea unei plimbări la Suceava ne-a inspirat prezența la această întâlnire a Secretarului de Stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, ministrul Gheorghe Florin Cârciu, însoțit de directorul Departamentului, Radu Cosma. Ambii ne-au lăsat o amintire frumoasă de la vizita la Cernăuți, la 8 mai a.c. A fost plăcut să-i întâlnim pe prietenii care întotdeauna ne întind o mână de aujutor în plan spiritual, parteneri de eficiente proiecte  – domnii Gabriel Cărăbuș, managerul Bibliotecii Județene ”Ion Sbiera”, și Emil Ursu, directorul Muzeului Național de Istorie al Bucovinei. Un prinos deosebit, prin înlesnirea admiterii absolvenților școlilor cu predare în limba română la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, și-a adus anul acesta prorectorul Universității, Ștefan Purici, prezent la întâlnire, care a concretizat că a primit 120 de dosare.

”Draga mea comunitate din Cernăuți”, aceste cuvinte de salut ale doamnei Consul General Irina Loredana Stanculescu, la începutul dialogului la care și-a adus substanțial contribuția, au răsunat emoționant și cu profunde semnificații în Sala Unirii a palatului Administrativ Suceava.

De rând cu mulțumirile de rigoare, vorbitorii din partea comunității românești din Cernăuți au abordat probleme de care depinde existența noastră ca români în nordul Bucovinei. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, dr. Cristina Paladean, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale ”Comunitatea românească din Ucraina”, profesoarele Maria Vasilciuc și Rodica Timiș, au punctat chestiuni din învățământ, subliniind imperativul păstrării limbii române în școli.

Din partea Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, jurnalista Felicia Toma a solicitat ajutor în privința înveșnicirii numelui artizanului Unirii, Iancu Flondor, la Storojineț, unde protopopul raionului, părintele Vasile Covalciuc are grijă de mormântul acestui ilustru înaintaș.

Președintele Societății ”Golgota”, Vasile Rauț, a amintit de proiectul restaurării mormintelor din vechiul cimitir din Cernăuți, în primul rând al istoricului Dimitrie Onciul, de la moartea căruia în 2023 se împlinește suta de ani.

La perspectiva colaborărilor în cadrul Euroregiunii ”Prutul de Sus”, s-a referit politologul Serghei Hacman. În mare parte discuția s-a axat pe problema cea mai stringentă – deschiderea punctelor de trecere, partea română declarând că este disponibilă și bine pregătită să le deschidă în 12-24 de ore. Adică, rămâne ca și din partea ucraineană toate cele necesare să fie la fel de bine puse la punct. Despre dificultățile întâmpinate în calea demarării proiectelor finanțate de DRP al României a vorbit Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți. Sunt, de fapt, lucruri cunoscute, însă despre care nu e de prisos să se amintească mereu.

Foarte bine a accentuat publicistul dr. Marin Gherman, președinte fondator al Centrului Media BucPress, că trebuie să ne acomodăm la starea de război, greșită fiind părerea că în această situație rezolvarea problemelor de care depinde identitatea noastră trebuie amânată pentru timpuri mai bune.

După amiază eram așteptați la Mănăstirea Dragomirna din satul Mitocu Dragomirnei, minunea de piatră, care de patru secole domină cerul și pământul. În pronausul Bisericii ”Pogorârea Sfântului Duh” este înmormântat mitropolitul Anastasie Crimca. Știam, dar am tresărit cu un înălțător fior, când ghidul nostru, măicuța Maria Magdalena, a rostit numele domnitorului martir Miron Barnovschi, care stă alături de mitropolitul Crimca drept mare ctitor al Mănăstirii.

Acest domnitor cu rădăcini în pământul nostru, născut la Toporăuți, este primul ziditor de sfinte lăcașe fortificate în Moldova. El a ridicat, după cum atestă inscripțiile, uriașul zid cu puternice turnuri în jurul mănăstirii. Om cu frică de Dumnezeu,  după cum ni-l descrie cronicarul Miron Costin, Domnitorul a fost decapitat de turci – pentru credința creștină, dar și pentru refuzul de a jefui poporul. Dorința i-a fost să fie înmormântat la Dragomirna, dar aduse în țară, osemintele i-au fost depuse la ctitoria sa, Mănăstirea Barnovschi din Iași.

Cu acest nume ni se așterne încă o punte, un temeinic pod de piatră, de la Dragomirna la Toporăuții lui Barnovschi, de acasă – Suceava, acasă – Cernăuți.

Maria TOACĂ

Foto de Nicolae Hauca