Laitmotivul întrunirii de la Igești: să ne ajutăm și să ne îmbogățim unii de la alții, frați români!

E mai simplu și mai ușor pentru noi să plângem și să ne jeluim că ne pierdem identitatea, suntem asimilați, lipsiți de drepturi ca minoritari în Ucraina, iar pentru frații de dincolo e mai comod să ne compătimească. Dar există și alte mijloace de a ne menține ca români și a ne crește tinerii în spiritul dragostei și respectului pentru valorile naționale, chiar și în cadrul legilor cu privire la învățământ și minorități, adoptate în ultimii ani în Ucraina. Însă pentru aceasta sunt necesare eforturi, timp și suflet. Așa cum, de exemplu, sunt activitățile cuprinse într-un proiect ambițios al Asociației Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa”, președinte prof. Maria Calancea, proiect de care am auzit mai întâi de la Claudiu Vlad-Lehaci din Suceava.

Când, pe la începutul anului curent, mi-a împărtășit gândul de a-i mobiliza pe profesorii de română din regiunea Cernăuți să formeze reuniuni de lectură, un fel de cercuri rurale de lectură și cultură tradițională românească pentru copii și tinerii, n-am prea crezut în reușita acestei idei. Dar văd acum, de la prima activitate, că, perseverenți în promovarea inițiativei lor, liderii „Arboroasei” din Suceava au reușit să argumenteze necesitatea și folosul pentru comunitatea românească din nordul Bucovinei a acestui proiect, susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Important e că au găsit un teren fertil pentru startul realizării lui, începând de la românii din comuna Ciudei, una din cele mai mari din regiune. Și dacă e vorba de „Arboroasa”, nu se putea ca prima activitate de anvergură – „Congresul internațional al Dascălilor din România și al Dascălilor de etnie română de peste hotare” să nu fie aliniat la tematica Anului cultural Ciprian Porumbescu, instituit de Parlamentul României pentru celebrarea a 170 de ani de la nașterea și comemorarea a 140 de ani de la moartea compozitorului.

Drept laitmotiv și stimul mobilizator organizatorii evenimentului și-au luat idealurile tânărului Ciprian Porumbescu, pentru care țara, limba, tradițiile și muzica au fost mai presus de propria libertate și viață. Când spun „organizatorii”, îi am în vedere atât pe profesorii delegați la Congres din România, cât și pe cei pe post de gazde din localitățile Igești, Budineț, Cireș, Crasnișoara unite în jurul Ciudeiului. Mare noroc are această comună de un primar ca Anatol Pițul, cu atâta dragoste pentru păstrarea tradițiilor, pentru înfrățire și colaborare cu frații din România în tot ce aduce prosperitate locuitorilor. ”Hai să ne îmbogățim împreună”, este chemarea acestui primar, care știe să bată la orice ușă și să se facă auzit. Nu doar să ceară, căci (de ce n-am recunoaște?) unii s-au obișnuit să umble numai cu mâna întinsă. Românii din Ciudei știu și să dăruiască și au ce dărui și împărți din fumusețea lor sufletească, din dragostea și devotamentul pentru neam și țară, din bunurile făurite cu mintea ageră și mâinile muncitoare. Și după cum am mai spus, nu întâmplător au cucerit inima doamnei Maria Calancea, fiind aleșii dumneaei și la alte activități cultural-artistice. Am ajuns înaintea delegaților din România la Igești, gazdele având bucuria s-o întâmpine în pragul liceului pe doamna consul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu – un oaspete mult așteptat. În timpul cât a durat așteptarea celor de mai departe, dumneaei a gustat din pâinea gospodarilor satului, a primit mulțumirile copiilor pentru odihna în tabăra ARC de la Sulina, și-a notat câteva solicitări privind necesitățile liceului – din partea directoarei Olga Ionașcu și a primarului…

Cu prilejul sosirii oaspeților, mai mulți liceeni din Igești și Ciudei și-au întrerupt vacanța, îmbrăcând frumoasele lor costume populare, pe care nu o dată le-au purtat prin România. „Uitați-vă, la fetița cu cea mai înflorată cătrință. E nepoata mea, Lenuța Boiciuc. Cătrința are vreo sută de ani, că e din timpul când mama mea era copilă”, mi-a spus cu mândrie profesoara de română, Maria Micailu, pe care am avut surpriza s-o întâlnesc printre profesorii participanți la congres. Mi-a povestit că nepoțica e abia în clasa a șasea, dar deja și-a ales profesia, visează să devină profesoară de română. Și în tabara de la Sulina și-a ales atelierul de limba română. Bunicuța e fericită și se roagă Domnului să se împlinească dorințele lor comune, să fie nevoie de cât mai mulți profesori de română când Lenuța va ajunge să-și realizeze visul. De la bibliotecara gimnaziului de la Cireș, cunoscuta mea, Larisa Nicorici, mi-a fost plăcut să aud întrebarea: „Poatemai aveți să ne dați din cărțile și revistele de curând apărute?”. Nu departe, directorul Liceului nr.1 Ciudei, Radu Petrașescu, își admira dansatorii uniți într-o horă mare. Domnul Valeriu Mușciuc, învățător la Ursoaia, aflând că am acolo o consăteancă, pe fosta prof. de română Maria Pânzaru, mi-a propus, până la începerea evenimentului, o excursie în acel colț pitoresc al Igeștiului. Am amânat pentru altă dată, și bine am făcut, căci degrabă au sosit oaspeții din România, întâmpinați și ei cu pâinea și sarea de la temelia veșniciei satului. După o scurtă excursie prin sălile de clasă, ne-au strâns în atmosfera de mit a Baladei lui Ciprian Porumbescu viorile discipolilor școlii de arte, conduse de directoarea Dana Cogut. Școala de arte, cu 145 de tineri talentați ce-și desăvârșesc măiestria în muzica instrumentală, vocal, pictură, coregrafie, este mândria cea mai mare a primarului și comunei întregi, cunoscute în lume grație acestor copii. Cu părinți și profesori, care au grijă să nu se stingă scânteia divină a harului artistic, cresc tineri ca soliștii Gabriel Panteleiciuc (Igești), Ana Pojoga (Ciudei), ei fiind doar doi din cei mulți ce ne inspiră încrederea că există o durată românească și o continuitate de neam pe acest pământ.