Libertatea presei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, avertizează organizația Reporteri fără Frontiere, care atrage atenția asupra presiunilor tot mai mari asupra jurnaliștilor, nu doar prin violență, arestări sau cenzură, ci și prin mecanisme economice, politice și juridice.
Potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, citând France 24, pentru prima dată în istoria clasamentului mondial realizat de Reporteri fără Frontiere, mai mult de jumătate dintre statele analizate se află într-o situație „dificilă” sau „foarte gravă” în ceea ce privește libertatea presei. În 2026, 94 de țări intră în aceste categorii, față de o minoritate mult mai redusă la începutul anilor 2000. RSF notează că scorul mediu global nu a fost niciodată atât de scăzut de la lansarea indexului.
Organizația arată că jurnaliștii continuă să fie uciși sau închiși pentru activitatea lor, însă formele de presiune s-au diversificat. Pe lângă violență și intimidare, tot mai frecvente sunt presiunile economice, procesele abuzive, legislația privind securitatea națională, restricțiile de acces la informații și campaniile politice împotriva presei. Indicatorul juridic este cel care s-a degradat cel mai mult în ultimul an, semn că jurnalismul este tot mai des criminalizat sau blocat prin instrumente legale.
În clasamentul global, Norvegia rămâne pe primul loc pentru al zecelea an consecutiv, în timp ce Eritreea ocupă ultima poziție. State precum Rusia, China, Iranul, Arabia Saudită și Coreea de Nord se află în zona cea mai gravă a clasamentului, iar Statele Unite au coborât pe locul 64, pe fondul presiunilor politice crescute asupra mass-media și al atacurilor repetate la adresa jurnaliștilor.
Potrivit paginii RSF, Republica Moldova se află pe locul 31 din 180 de țări, cu un scor de 74,77, în creștere față de anul trecut. Totuși, presa de la Chișinău rămâne marcată de polarizare, influențe oligarhice, presiuni politice și efectele războiului informațional purtat de Rusia în regiune. RSF menționează și dificultățile economice ale redacțiilor independente, afectate de prăbușirea pieței de publicitate și de dependența de sprijin extern.
România ocupă locul 49, cu un scor de 67,71, urcând față de poziția 55 înregistrată în 2025. Deși peisajul media este divers și relativ pluralist, RSF atrage atenția asupra lipsei de transparență în finanțarea presei, mai ales în cazul banilor publici direcționați prin partide, asupra proceselor abuzive împotriva jurnaliștilor și asupra presiunilor politice exercitate asupra instituțiilor publice de media și a Consiliului Național al Audiovizualului.
Ucraina se află pe locul 55, cu un scor de 66,10, în urcare cu șapte poziții față de 2025. RSF notează că presa ucraineană a dat dovadă de rezistență în condițiile invaziei ruse la scară largă, dar securitatea jurnaliștilor rămâne una dintre cele mai mari probleme. Redacțiile sunt afectate de atacuri, distrugeri materiale, pierderea veniturilor, restricții impuse de legea marțială și de riscurile directe ale relatării de pe front sau din zonele bombardate.
În Europa de Est și Asia Centrală, contrastul este puternic: Ucraina înregistrează o ușoară îmbunătățire în pofida războiului, în timp ce Rusia, Belarus, Azerbaidjan și Turkmenistan rămân printre cele mai restrictive spații pentru presă. RSF subliniază că regiunea este afectată de regimuri autoritare, legislații represive și tentative sistematice de control asupra informației.
Raportul RSF arată că libertatea presei nu mai este amenințată doar în statele autoritare sau în zonele de război. Presiunile economice, politice și juridice se extind inclusiv în democrații, iar accesul publicului la informații independente devine tot mai vulnerabil într-un context marcat de propagandă, dezinformare și slăbirea modelelor economice ale presei.
Marin Gherman
