Negocierile de la Londra au eșuat: ce s-a întâmplat și de ce Marco Rubio nu a participat la discuțiile privind negocierile de pace în Ucraina

Negocierile privind încetarea focului cu Rusia și reglementarea războiului, care urmau să aibă loc astăzi la Londra, la nivelul miniștrilor de externe, au fost amânate pe neașteptate. ”Nivelul delegațiilor” a fost redus, în contextul apariției în presă a unor informații privind un presupus „plan de pace” american, care ar include recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc și înghețarea actualei linii a frontului.

Publicația RBC-Ucraina analizează motivele anulării întâlnirii de rang înalt de la Londra și legătura acesteia cu controversatul „plan de pace” american.

De ce a eșuat întâlnirea de la Londra și ce alte discuții vor avea loc? Întâlnirea de la Londra ar fi trebuit să fie a doua rundă de negocieri, după discuțiile de la Paris, cu participarea Marii Britanii, Franței, Germaniei, Ucrainei și Statelor Unite. Se preconiza continuarea dialogului privind planul american de oprire a războiului și demersurile în vederea unui armistițiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ”prioritatea absolută este obținerea unei încetări necondiționate a focului”. Presa occidentală menționează că Ucraina propune un armistițiu de 30 de zile.

Ce prevede „planul de pace” al SUA? Potrivit The Wall Street Journal, Statele Unite au transmis Ucrainei un document confidențial ce conține mai multe inițiative, solicitând un răspuns în cadrul reuniunii de la Londra. În cazul unui acord, propunerile urmau să fie prezentate Moscovei. Însă propunerile au generat tensiuni, ceea ce a dus la amânarea întâlnirii.

Printre elementele cheie ale planului:

• Recunoașterea oficială a Crimeei ca teritoriu rusesc;
• Acceptarea de facto a ocupației ruse în aproape întreaga regiune Lugansk, precum și a unor teritorii din regiunile Donețk, Herson și Zaporijjea;
• Blocarea aderării Ucrainei la NATO, cu posibilitatea integrării în Uniunea Europeană;
• Ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei din 2014;
• Reluarea colaborării economice între SUA și Rusia.

În schimb, Ucraina ar primi:

• Garanții de securitate din partea unor state europene și alți parteneri internaționali;
• Restituirea unei porțiuni din regiunea Harkiv;
• Acces neîngrădit la fluviul Nipru;
• Asistență pentru reconstrucție și despăgubiri, fără surse de finanțare clar definite.

Versiunea britanică a planului – 7 puncte esențiale. The Telegraph a publicat o versiune structurată a planului:

1. Încetarea imediată a focului;
2. Negocieri directe între Ucraina și Rusia;
3. Renunțarea Ucrainei la ambițiile de aderare la NATO;
4. Recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc;
5. Trecerea centralei nucleare Zaporijjea sub control administrativ american;
6. Acord privind accesul la resurse naturale pentru companii americane;
7. Restabilirea relațiilor SUA–Rusia, inclusiv prin ridicarea sancțiunilor și cooperare energetică.

Menționăm că, în mod oficial, propunerile Statelor Unite privind un acord de pace nu au fost făcute publice. Totuși, Washingtonul a amenințat din nou, astăzi, că își va întrerupe rolul de mediator între Federația Rusă și Ucraina. Declarația a fost făcută de vicepreședintele SUA, J.D. Vance, care a avertizat că Statele Unite se vor retrage din procesul de mediere „dacă nu vor primi un răspuns pozitiv”. „Am făcut o propunere clară și echitabilă atât rușilor, cât și ucrainenilor”, a adăugat acesta.

Anterior, se anunțase că SUA vor fi reprezentate, în această săptămână, la negocierile de la Londra privind războiul ruso-ucrainean, de secretarul de stat Marco Rubio, de colegi ucraineni și europeni, precum și de reprezentanții speciali ai președintelui Donald Trump – Steve Witkoff și Keith Kellogg. Totuși, aseară s-a aflat că Rubio nu va participa la întâlnire. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a motivat absența acestuia prin „probleme logistice legate de programul său”. CNN remarcă însă că lipsa lui Rubio ar avea legătură cu refuzul președintelui Zelenski, exprimat cu o zi înainte, de a recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc.

Vom reaminti, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la 22 aprilie, președintele Ucrainei a calificat drept speculații discuțiile privind controlul asupra Crimeei și asupra Centralei Nucleare de la Zaporijjea, precum și pe cele referitoare la neaderarea Ucrainei la NATO. „Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația Crimeei. Nu avem nimic de discutat aici. Este împotriva Constituției noastre. Este teritoriul nostru”, a declarat Zelenski.  El a subliniat că Ucraina dorește o pace justă și rapidă, dar și o încetare necondiționată a focului, ca prim pas în atingerea acestui obiectiv.

Astfel, la negocierile de astăzi de la Londra, SUA vor fi reprezentate doar de trimisul special al președintelui Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg.

Potrivit Sky News, negocierile de la Londra vor avea loc fără participarea miniștrilor de externe ai Regatului Unit, Statelor Unite, Franței, Germaniei și Ucrainei. În schimb, sunt prevăzute discuții între oficiali de rang înalt din cele cinci țări. Totuși, presa notează că ministrul de externe al Ucrainei se află în capitala britanică și va avea o întâlnire bilaterală cu omologul său britanic, David Lammy.

Cum reacționează Ucraina și Uniunea Europeană? Oficialii ucraineni au declarat pentru The Telegraph că sunt sceptici în privința progresului unui posibil acord de pace. La rândul său, Uniunea Europeană – potrivit unor oficiali europeni neidentificați – se opune ferm ideii Statelor Unite de a ridica sancțiunile împotriva Federației Ruse înainte de finalizarea negocierilor. Diplomații europeni consideră „puțin probabilă” obținerea unui progres semnificativ în discuțiile privind soluționarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, subliniind că „șansele rămân infime”, în ciuda presiunilor exercitate de fostul președinte Trump.

Totodată, The Wall Street Journal scrie că oficialii britanici și francezi sunt deschiși unui scenariu în care linia actuală a frontului să fie menținută, în schimbul unor garanții de securitate și sprijin economic pentru Ucraina. Cu toate acestea, Franța și Regatul Unit ar prefera un acord care să recunoască doar „de facto” controlul asupra teritoriilor ocupate de Rusia în timpul războiului, într-un mod similar armistițiului care a pus capăt Războiului din Coreea.

Sursa citată informează, în SUA ar exista îngrijorări că „Ucraina ar putea reveni la condițiile sale dure anterioare în cadrul negocierilor, ceea ce ar face imposibilă încheierea unui acord”. Potrivit Reuters, care citează un oficial european anonim, această îngrijorare a fost exprimată de secretarul de stat al SUA.

Ministerul de Externe britanic a confirmat informațiile apărute în presă, potrivit cărora negocierile la nivel înalt de astăzi au fost amânate. Instituția a precizat că această decizie a fost luată în contextul unor scurgeri de informații potrivit cărora Rusia ar fi dispusă să renunțe la pretențiile sale teritoriale asupra a trei regiuni ucrainene pe care le ocupă doar parțial, în schimbul recunoașterii de către SUA a anexării Crimeei.

 Financial Times, citând alte surse, informează că președintele Vladimir Putin ar fi dispus să renunțe la cererea sa anterioară de control total asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijjea, „dacă SUA vor recunoaște Crimeea ca parte a Rusiei și vor bloca aderarea Ucrainei la NATO”. Publicația a scris că Putin i-ar fi transmis acest lucru lui Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Trump, care a vizitat deja de mai multe ori Rusia și intenționează să revină în această săptămână. Kremlinul a calificat însă aceste informații drept „false”.

În ciuda tuturor acestor evoluții, oficialii britanici au subliniat că negocierile vor avea totuși loc astăzi, la nivel oficial, dar cu ușile închise, fără accesul presei.

sursa foto: 24tv.ua