O sărbătoare memorabilă, în duhul nobleței doamnelor române de odinioară

Are Dumnezeu multe mângâieri și daruri de lumină peste întunericul, tristețea și rănile acestor timpuri. În vremurile celor mai cumplite încercări Dumnezeu ne trimite îngeri pe pământ. Cu aripi de înger ocrotitor, așa le-am văzut, le-am simțit prezența în Salonul de Cultură și Reviriment Societal, pe câteva doamne din neam boieresc de pe meleagul Bucovinei, scoase din uitarea secolelor trecute, de o doamnă a zilelor noastre – Maria Calancea, președintele Asociației Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa” (CCPCT) din județul Suceava. Acum câteva săptămâni, când m-a sunat și m-a invitat la un parteneriat în calitate de președinte al Societății „Doamnele Române” din Cernăuți, n-am crezut în reușita organizării atât de rapide a acestui eveniment. Îndoielile veneau și de la faptul că sărbătoarea trebuia să se desfășoare în nordul Bucovinei – la Igești și Budineț. M-am gândit că la Suceava sau în oricare altă parte a României asemenea activități sunt mai simplu de organizat.

Însă comuna Ciudei, cu satele Igești, Budineț, Cireș sunt locurile de baștină ale doamnelor cu renume istoric ce urmau să fie evocate – Eugenia de Reuss-Ianculescu, Alma de Volcinschi, Elena Cuciureanu, Maria Rusescu și alte femei remarcabile nu doar prin originea lor aristocratică, ci prin fapte de folos național și de binefacere, care ne inspiră până astăzi. După cum s-a văzut, de fapt, o știam și de la alte manifestări naționale ale românilor din respectiva comună, în mijlocul acestor oameni sunt personalități cu mare dragoste și interes față de istoria neamului, dar mai ales talente de a exprima această iubire într-un mod marcat de tandrețe și eleganță, așa cum a demonstrat directoarea Școlii de Arte din Ciudei, prof. Dana Kogut, directoarea Liceului din Igești, Olga Ionașcu, profesoara de la Gimnagiul „Grigore Bostan” din Budineț, Tatiana Bândiu, susținută de directoarea instituției respective Svetlana Alexandriuc, Marinica Dolinsca, gazda care a oferit generos spațiul salonului de evenimente „Imperia”. Cu asemenea însoțitori, având și o suită selectă de ajutor de la Rădăuți și Suceava, prof. Maria Calancea a dantelat o sărbătoare cu profund mesaj național, dar și de o rafinată relaxare intelectuală. Data de 8 martie, când în lume se marchează Ziua Internațională a femeii a fost un prilej excelent de aprofundare în trecutul românesc prin evocarea rolului femeilor în istoria neamului nostru, mai cu seamă că în a 11-a zi a Mărțișorului se vor împlini 159 ani de la nașterea Eugeniei de Reuss, militantă înverșunată pentru drepturile femeilor, scriitoare și publicistă combativă.

După reușita de a obține decernarea titlului de Tezaur Uman Viu-2024 pentru meșterul popular Dumitru Iliuț din Crasna, Mărioara Calancea a venit cu un nou eveniment de rezonanță, în spiritul aristocratic al nobleței româncelor din Bucovina, fie din os domnesc, fie de la talpa țării. Imaginile surprise sunt grăitoare, însă fiecare moment din scenariul derulat la 8 martie în salonul de evenimente „Imperia” necesită și o descriere detaliată. Deocamdată mă voi plimba fugitiv prin avalanșa bucuriilor trăite în această zi. S-a deschis salonul cu cheia de aur a poemului lui Ștefan Augustin Doinaș „Mistrețul cu colți de argint”, sugerându-ne ideea că numai prin sacrificiu, prin înverșunarea de a nu renunța la vis și la idealuri se ating înălțimile. Am parcurs urcușul în sfera divină a muzicii lui Mozart și rapsodiilor lui Enescu, în sublimul Baladei lui Ciprian Porumbescu împreună cu Cvartetul instrumental „Diamond Bend”, trei viori și un violoncel (Dana Kogut, Uliana Rusu, Aliona Zueva, Natalia Lîsak) și oaspeții artiști Eugen Dumitrescu și Corina Răducanu, un duet pianistic de un deceniu, artiști cu o activitate concertistică la zeci de festivaluri naționale și internaționale, recitaluri pe scene din Anglia, Austria, Belgia, Germania, Italia, Republica Moldova, și, desigur, un loc drag inimii lor – comuna Ciudei. Or, pianistul Eugen Dumitrescu a menționat îndeosebi legăturile muzicale strânse cu discipolii Școlii de Arte „Iosif Kogut” din Ciudei, manifestându-și spusele prin interpretarea răvășitoare a BALADEI lui Ciprian Porumbescu, în duet cu Dana Kogut la vioară.

Artistul și-a prefațat momentele muzicale cu o laudă binemeritată la adresa elevilor Școlii de Arte din Ciudei, tinerii instrumentiști demonstrând pe parcurs, sub acompaniamentul maestrului de concert Margarita Kozlova, cât sunt de talentați – la vioară, acordeon, clarinet, pian. Pe undele muzicii, artiștii din partea gazdelor și a oaspeților ne-au ținut într-o revărsare relaxantă, la final având surpriza să-l admirăm pe Ovidiu Foca, director al casei de Cultură din Rădăuți și un interpret de excepție a muzicii lui Anton Pann în versiunea lui Marius Sireteanu, asistat de Dana Kogut la vioară și de Eugen Dumitrescu-Corina Răducanu la pian.

La propunerea amfitrioanei Maria Calancea, am prezentat un excurs în lumea vechilor tradiții ale doamnelor române de odinioară. Un salut înveșmântat în miresme de lalele, liric aidoma zilei „când vorbesc și cântă muzele”, dar și cu rigori de documentalist, ne-a aderesat dr. Florin Stan, referent principal la Consulatul General al României la Cernăuți. Misiunea diplomatică la Cernăuți a mai avut parte de un moment solemn cu nuanțe lirico-sentimentale. Printre onorabilii oaspeți s-a aflat prof. dr. Irina Vasile Airinei, scriitoare și jurnalistă de prestigiu, președinta Asociației ANIMA FORI – Sufletul Cetății, care a sosit la Ciudei după un eveniment remarcabil de la Vaslui, consacrat femeilor celebre din România. Doamna Irina Airinei participă de câțiva ani la rând la această manifestare. Acum, la ediția a VII-a, a prezentat o personalitate din diplomația română. Rememorând evenimentul de la Vaslui, câteva momente au fost consacrate activității Consulului General al României la Cernăuți, doamnei Irina Loredana Stănculescu.

Despre eroinele principale, doamnele din cultura și memoria locului – Eugenia de Reuss și Alma de Volcinschi au vorbit Maria Calancea și Mălina Anițoaei, personalitate culturală a Bucovinei prin scris și fapte, prezentă și în calitate de secretar general al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, mesageră a președintelui respectivei Societăți, dr. Liviu George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Maria Calancea a evocat și destinul dramatic al Elenei Cuciureanu, născută la 18 septembrie 1918 la Cireș, care a purtat prin Ardeal dorul de Bucovina cu toate comorile sufletești și a adus la Brașov cămașa cusută cu lacrimile de acasă. O fericită întâmplare a făcut s-o întâlnească în lumea virtuală pe nepoata sa Dana Streza, de la care a aflat mai multe despre povestea româncei din Cireș. Pagini din viața pictoriței Maria Rusescu au fost readuse de profesoara Diana Miglei de la Liceul nr. 1 Ciudei. Născută în 1936 la Ciudei, pictorița s-a refugiat cu părinții la Iași și s-a afirmat în artele plastice după 1990, exemplul ei demonstrând că nicicând nu e târziu să dai drum liber talentului. Și dacă tot am ajuns la pictură, trebuie să menționez stăruința Mariei Calancea de a le readuce acasă pe Eugenia Reuss și Alma de Volcinschi și prin două admirabile tablouri, chipul tânăr al Almei dăruit Gimnaziului din Budineț fiind pictat de un tânăr din Chișinău, Radu Negru. Tabloul Eugeniei Reuss a fost preluat de directoarea Liceului din Igești, iar al Almei de Volcinschi, după ce a fost înmânat profesoarei Tatiana Bândiu, și-a urmat drumul la Budineț, prilejuind acolo o impresionantă călătorie în istoria satului și castelului ce adăpostește școala, despre care urmează să relatez.

Istoria mare a poporului începe și de la firul ierbii, de la oameni simpli, cu suflet mare, așa cum a fost Florica Dumitriuc din Budineț, mama profesorului școlar, împătimit de creația literară, Dorin Misichevici. Povestea acestei femei, care a lucrat în fragedă tinerețe în familia soților Ioan și Alma Volcinschi, a impresionat-o pe profesoara dr. Viorica Stan. Culegând informații și de la fiul ei, doamna Viorica Stan a întregit un emoționant eseu despre moașa satului, care a trăit o viață lungă de 94 de ani, dedicați sănătății consătenilor și luptei pentru a nu se pierde urmele românești la Budineț.

Despre puterea creatoare a femeii de a schimba lumea în mai bine, de a face să triumfe tot ce-i frumos, ce-i primăvară au vorbit oaspeții – doamne care prin faptele lor au dovedit că posedă binecuvântarea de a semăna lumină: scriitoarea Mălina Anițoaei, întreprinzătoarea Liliana Agheorghicesei, președinte al Patronatului Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava, vicepreședinte al Patronatului European al Femeilor de Afaceri, Iuliana Gabriela Sadoschi, antreprenoare și consilier județean la Consiliul Județean Suceava, Serafima Crigan, autoare de manuale, cercetătoare la Institutul pentru Modernizarea Conținuturilor Curriculare. Am avut și domni galanți, gospodarii comunei fiind reprezentați de starostele satului Cireș, Andrian Ursulean. Tot de la Cireș a susținut puterea femeii de a salva lumea prof. Larisa Nicorici, responsabilă de biblioteca școlii. Însoțitoarele mele, vicepreședinta „Doamnelor Române”, jurnalista Carolina Jitaru și harnica noastră membră, prof. Tatiana Bârzu-Tutunaru au intervenit cu mulțumiri către gazde pentru că ne-am simțit atât de domnește în armosfera artistocratică de salon și am descoperit puterea unui zâmbet din zarea trecutului, dar mai ales forța binefacerilor doamnelor de odinioară. Povestea acestei zile n-are sfârșit. Firul ei continuă.

LA UMBRA STEJARULUI SECULAR, REZISTĂ ISTORIA ROMÂNEASCĂ LA BUDINEȚ

„Ne vom întoarce într-o zi” – auzim din negura vremurilor voci voievodale. Ne-o spun și poeții, într-o formă măiestrit turnată în cuvinte, că ne vom întoarce și-om sta cu toate neamurile la masa istoriei. Vom sta cu cei nenăscuți încă, căci noi cei de astăzi vom fi numai suflete, numai umbre și amintire… Așa s-a întors acasă, la Budineț, nobila doamnă Alma de Volcinschi, activistă a mișcării naționale din Bucovina, membră a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, miltantă pentru drepturile femeii. Erau nenăscute încă, pe un drum tare lung de parcurs până astăzi, doamnele care au readus-o în actualitate, acasă la castelul boieresc din Budineț pe Alma, renumita soție a lui Ioan de Volcinschi. Da, acum, la 8 martie 2025, a fost rememorată nu doar ca femeie în umbra soțului, ci ea însăși celebră, renumită prin tot ce a înfăptuit și a lăsat scris, prin idealurile pentru care a luptat.

Readusă în salonul de cultură și reviriment societal, deschis pentru prima dată la Igești de Maria Calancea, președintele Asociației Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa”, și prin evocarea învăluită în voal de poveste a scriitoarei Mălina Anițoaei, ambele din județul Suceava, Alma de Volcinschi parcă le-ar spune trăitorilor de astăzi: „Vedeți, n-am plecat de la voi niciodată…” De fapt, nu e chiar atât de mult de la 7 iunie 1937, data când doamna care a iradiat binefaceri, a avut grijă de școala românească și de o felie de pâine albă pentru copiii țăranilor dornici de a face carte, și-a sfârșit drumul pământesc. Înființând filiala Doamnelor Române a adunat bani pentru sprijinirea copiilor sărmani de la școlile din Budineț și Cireș, bunăoară, în anul 1905, a adunat suma de 357 coroane pentru a le cumpăra îmbrăcăminte, cărți și rechizite școlare. În iarna aceluiași an, cu ajutorul subvențiilor de 400 coroane primite de la Dieta Țării prin intervenția boierului Ioan de Volcinschi, s-au înființat cursuri de industrie casnică, specializate în țesătorie. S-ar bucura, se bucură din sferele celeste, doamna Volcinschi, că în castelul familiei sale se află școala gimnazială, în față cu bustul remarcabilului om de cultură și valoare națională, savantul și poetul Grigore Bostan și că gimnaziul îi poartă numele. De-acum pe copii și profesorii lor, pe oaspeți, îi va întâmpina la intrare și chipul tânăr (așa cum l-a văzut pictorul din Chișinău, Radu Negru) al generoasei doamne Volcinschi, ce privește ca un înger protector din portretul dăruit de președinta Societății „Arboroasa”.

În răstimpul popasului la castelul ce adăpostește școala din Budineț, participanții la salonul cultural de la Igești s-au convins că aici sunt oameni demni de acest generos cadou. Pe mulți nu-i cunoaștem, nu-i observăm, însă sunt și în timpurile noastre oameni făuritori de istorie – prin străduința lor de a păstra relicvele trecutului, a nu lăsa să se usuce rădăcinile unui bătrân stejar purtător de memorie a locurilor, de a se zbate pentru limba maternă în școală… M-a emoționat până la lacrimi cămăruța de muzeu a școlii, unde ieș din tăcere și uitare martorii traiului de odinioară al românilor. Înduioșează rostirea profesoarei Tatiana Bândiu, care cu atâta suflet evocă pagini din trecutul satului, de parcă ne-ar vorbi strămoșii. Insuflă respect devotamentul directoarei Svetlana Alexandriuc de a păstra atmosfera din interior și peisajul din jurul castelului. Urcând treptele vechii scări, răsfoind condica adusă de la biserică special pentru vizita noastră, am respirat aerul binecuvântatelor vremuri, când, pe drumul împărătesc care leagă Cernăuți-Storojineț-Putna, la castelul din Budineț au poposit Mihai Eminescu, Aron Pumnul, frații Hurmuzachi… Aici se adunau boierii unioniști, în jurul lui Iancu Flondor, se făceau planuri pentru permanențele spiritului românesc. Visându-ne la umbra stejarului înverzit, îi mulțumim doamnei Mariei Calancea că ne-a luat de însoțitori în această călătorie minunată și îi dorim să-și realizeze cât mai curând gândul de a aduce la Biserica din Budineț lespedea cu numele ctitorilor Volcinschi.