De Ziua bunului simț, chiar dacă vremea se schimbase — luna lui Brumar intrând deja în drepturile sale — membrii fondatori ai Asociației „Dacia Străbună” din Sudul și Nordul Bucovinei au revenit din nou pe meleagurile noastre mioritice. Celor trei „mușchetari români”, cum îi numim în ultima vreme – Ioan Ițco, Andrei Breabăn și Radu Bercea – li s-a alăturat de această dată o doamnă tânără, energică și plină de viață: Laura Onofrei, profesoară de arte, președinta unei asociații de turism și proprietară a unei pensiuni din comuna Voroneț, România. Chiar de la început, doamna Laura mi-a mărturisit că este pentru prima oară când trece frontiera; sperăm că va reveni de acum înainte de mai multe ori.
Pentru că ne aflăm în luna în care celebrăm Ziua Bucovinei și ziua de naștere a poetului, „decanului” poeziei românești de pe Valea Siretului, Vasile Levițchi, am pornit pe urmele marilor înaintași ai neamului nostru. Primul popas l-am făcut la casa în care a dormit poetul național Mihai Eminescu, aflată în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din frumoasa localitate Crasna. Casa, devenită muzeu, se află de câțiva ani în reparație, așa că nu am putut intra, dar ne-am făcut primele fotografii acolo. Cu acest prilej, am primit în dar un frumos tablou pictat de domnul Radu Bercea, care de acum va îmbogăți colecția mea personală – îi mulțumesc cu recunoștință.
În vecinătatea bisericii și a casei-muzeu se află liceul și biblioteca orășelului, pe care am vizitat-o la invitația doamnei bibliotecare-șef Elena Motrescu. Am venit aici știind că vom putea admira expoziția permanentă dedicată poetului-martir Ilie Motrescu, căci muzeul etnografic al liceului – vizitat de noi și anterior – poartă numele acestui vrednic și regretat fiu al Crasnei.
O surpriză deosebită ne-a oferit tânărul meșter popular Ilie Motrescu, care a pregătit o expoziție de cămăși cusute în stil național. Am scris despre el în urmă cu doi ani, remarcând pasiunea sa mai rar întâlnită la băieți – cusutul cămășilor populare. Îl ajută sora sa, Magdalina, iar împreună creează lucruri de mare valoare. Cei doi au purtat, cu mândrie, costume populare realizate chiar de mâinile lor.
Oaspeții din România au adus bibliotecii cărți, reviste și tablouri. Am oferit și eu câteva lucrări, deși am recunoscut pe rafturi multe dintre cărțile mele, mai ales cele dedicate poetului Ilie Motrescu și familiei sale. Din partea Asociației Creștine ASCIOR (filiala Cernăuți, pe care o conduc), am oferit două diplome – una de Excelență și alta de Merit – tânărului meșter Ilie Motrescu și doamnei bibliotecare Elena Motrescu. Prezentă era și ajutoarea acesteia, Axenia Mitric. Le-am dăruit tuturor ziare, reviste și cărți.
Doamnei Laura Onofrei i-am oferit câteva publicații din regiunea noastră dedicate Mănăstirii Voroneț, pentru a le transmite acolo, în special celui consacrat maicii-ghid Elena Simionovici, cu care mă leagă o veche prietenie de peste un sfert de veac. După fotografii și mulțumiri, am plecat spre Carapciu, localitate de pe Valea Siretului.
Înainte de plecare, doamna Laura s-a interesat ce tip de literatură lipsește din bibliotecă. Răspunsul a fost același ca peste tot: cărțile pentru copii. Ele rămân o problemă la noi – prea puține atât în bibliotecile sătești, cât și în școlile românești.
Am dorit ca membrii Asociației DACIA STRĂBUNĂ să viziteze unicul liceu românesc din regiunea Cernăuți – Liceul „Mihai Eminescu”. Bustul impunător al poetului ne-a întâmpinat în hol, iar în sala de festivități am admirat un tablou pictat și o frumoasă citare din Eminescu, așezată deasupra scenei. Pe coridoare, am văzut expoziții dedicate poetului Vasile Levițchi, fiu al locului, și profesorului Vasile Tovarnițchi, fondatorul liceului.
Am vizitat și biblioteca liceului, unde am admirat expozițiile dedicate poeților bucovineni. Gazdele noastre au fost directorul liceului, Gheorghe Fratovcean, și directoarea adjunctă Alina Levciuc, care ne-a arătat și picturile fiului ei, Vitalie – portrete expresive ale marilor clasici și moderni ai literaturii române și ucrainene.
Domnul director ne-a arătat și fosta casă parohială din curtea liceului, care urmează să devină muzeul satului. Numeroase exponate sunt deja adunate, iar o cameră va fi dedicată poetului Vasile Levițchi – nepoata sa din Chișinău a promis că va dona mai multe obiecte personale ale bunicului.
Și aici am constatat aceeași lipsă acută de literatură pentru copii. Doamna Laura Onofrei a promis că va încerca să sprijine liceul cu cărți. Desigur, am lăsat și noi cărți, reviste și tablouri.
De la Carapciu ne-am îndreptat spre biblioteca din Prisăcăreni, pe care o vizitasem și anterior. Cărțile donate altădată erau deja expuse în vitrine. O amplă expoziție dedicată Bucovinei, completată de mine cu două volume din biblioteca personală, ne-a impresionat. Admirație pentru doamna bibliotecară-șef Rodica Zegrea, poetă și neobosită promotoare culturală.
În sala principală ne așteptau bibliotecarele din comuna Suceveni: Alina Schipor (Suceveni), Elizaveta Cic (Corcești) și Floarea Lupaștean (Suceveni) – meșteriță populară, păstrătoare a tradiției „pomului de pomană”, inclus în patrimoniul cultural imaterial al Bucovinei. Atât doamna Floarea, cât și nepoțica ei Oxana, erau îmbrăcate în frumoase costume populare.
Împreună cu doamna Rodica Zegrea am susținut câte un moment poetic. Ea a citit versuri despre baștină, despre deportați și natură; eu am recitat poezii dedicate lui Eminescu, lui Ilie Motrescu și Bucovinei dragi. Nu am putut omite un vers de Vasile Levițchi, a cărui zi de naștere o vom marca la 15 noiembrie. Doamna Floarea Lupaștean a interpretat un cântec popular vechi, dedicat părinților, iar domnul Ioan Ițco ne-a încântat, ca de obicei, cu vocea sa caldă.
La masa oferită, unde am fost serviți cu caș, plăcinte și turtă dulce („babă neagră”, cum i se mai spune în unele părți), au vorbit domnii Andrei Breabăn, Radu Bercea și Laura Onofrei. Toți au mulțumit pentru ospitalitate și au apreciat faptul că românii din nordul Bucovinei păstrează portul, graiul și tradițiile în ciuda tuturor greutăților.
Asemenea întâlniri sunt adevărate sărbători ale sufletului. Ne cunoaștem plaiul, oamenii, locurile, istoria. Să dea Domnul să avem parte de cât mai multe asemenea sărbători!
Eleonora Schipor, profesoară, scriitoare, vicepreședinta Asociației „Dacia Străbună”
BucPress
