Peste 400 de școli din Ucraina riscă închiderea: ce se întâmplă în regiunea Cernăuți

Începând cu data de 1 septembrie 2025, statul ucrainean va înceta finanțarea salariilor cadrelor didactice din școlile în care învață mai puțin de 45 de elevi, conform unei decizii adoptate de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, prin Hotărârea nr. 245 din 5 martie 2024.

Conform unei investigații realizate de portalul Education.ua, cel puțin 403 școli mici din întreaga țară se află în pericol iminent de închidere sau reorganizare, ceea ce ar putea accentua decalajul deja existent între sistemul educațional urban și cel rural.

Măsura prevede că doar școlile primare vor fi exceptate de la această regulă și vor putea continua să funcționeze indiferent de numărul de elevi. Pentru celelalte instituții de învățământ general, dacă numărul de elevi scade sub pragul de 45, statul nu va mai aloca fonduri pentru plata personalului didactic.

Aceasta este o continuare a tendinței de optimizare a rețelei școlare și de reducere a cheltuielilor publice în domeniul educației. Cu toate acestea, experții în educație atrag atenția că impactul asupra comunităților locale și asupra calității accesului la educație poate fi profund negativ.

Situația în regiunea Cernăuți

În regiunea Cernăuți, conform datelor transmise de departamentele educaționale către portalul Education.ua, 4 școli sunt în pericol de închidere sau reorganizare din cauza numărului mic de elevi. Deși numărul nu pare mare în comparație cu alte regiuni (cum ar fi Lviv, Sumî sau Ternopil, unde cifrele sunt mult mai ridicate), impactul local poate fi semnificativ, mai ales în comunitățile izolate din zona de munte sau din satele cu infrastructură deficitară.

Costul educației în mediul rural este semnificativ mai mare decât în orașe — în medie 30.400 grivne pe elev, față de 24.400 grivne în oraș. În unele localități izolate, costurile pot depăși chiar 51.000 grivne anual. Autoritățile susțin că aceste cheltuieli nu se justifică, întrucât rezultatele la testele naționale (NMT) ale absolvenților din mediul rural sunt, în medie, mai scăzute decât cele ale elevilor din orașe.

Totuși, educatori și sociologi avertizează că aceste diferențe de performanță nu reflectă nivelul real al elevilor, ci sunt o consecință a lipsei de resurse, a absenței profesorilor calificați, a echipamentelor învechite și a lipselor oportunităților extracurriculare. Condițiile inegale de învățare duc la rezultate inegale, iar soluția nu este închiderea școlilor, ci investiția în ele.

Potrivit aceleiași Hotărâri de Guvern, începând cu 1 septembrie 2026, pragul de finanțare va fi ridicat: doar școlile cu cel puțin 60 de elevi vor mai putea primi subvenție de stat pentru salarizarea cadrelor didactice. Această schimbare va duce, cel mai probabil, la un al doilea val de închideri, afectând și mai multe localități rurale.

Copiii fără școală, profesorii fără loc de muncă

Autoritățile promit că elevii din școlile desființate vor fi transportați cu autobuze către școlile de centru. Totuși, în practică, aceste promisiuni nu se respectă întotdeauna. În regiunea Jîtomîr, din cauza lipsei de combustibil, autobuzele școlare au fost oprite, iar 180 de copii au rămas temporar fără acces la învățământ.

În ceea ce-i privește pe profesori, situația este la fel de incertă. Deși unii vor fi redistribuiți în alte instituții, în funcție de existența posturilor vacante, mulți riscă să își piardă locul de muncă sau să fie nevoiți să își schimbe complet profesia. Criza de cadre didactice este deja reală: în ultimii șase ani, numărul profesorilor a scăzut cu 16,2%.

Închiderea școlilor mici este prezentată ca o măsură de eficientizare și creștere a calității învățământului, însă în realitate, mii de copii și sute de profesori vor fi puși în fața unui viitor incert. Accesul egal la educație devine tot mai dificil, în special pentru comunitățile rurale, unde școala nu este doar un loc de învățare, ci și un centru de coeziune socială.