Presa suceveană: „Viteaza Doamnă Cernov şi vitezele Doamne Române” din Cernăuți

Ediţia a XVII-a, din 13 martie 2024, a valoroasei manifestări „Omul şi Cartea” a Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava şi-a centrat interesul pe personalitatea universitarei Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române. Alegerea poartă amprenta directoarei instituţiei, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, pe care am întâlnit-o nu o dată şi la Cernăuţi, şi la Chişinău, întotdeauna cu entuziasm şi implicare în construcţia şi consolidarea legăturilor cu românii din mediul academic şi al bibliotecii publice din nordul Bucovinei şi din Basarabia, dar, fireşte, şi al conducerii Universităţii prin persoana prorectorului Ştefan Purici, niciodată altfel decât aproape, cu grijă vie pentru cernăuţenii săi, pentru oamenii de pe pământul românesc înstrăinat pe care s-a născut şi de unde a venit, doctor în istorie, istoric format în sudul Bucovinei, îmbogăţindu-i mediul intelectual, ştiinţific.

Pe cât de friguroasă, ploioasă şi mohorâtă ziua afară, pe atât de caldă şi luminoasă s-a arătat în Biblioteca Universităţii participanţilor la sărbătorirea acad. Alexandrina Cernov, pentru că asta sunt în fond manifestările „Omul şi Cartea”, recunoaşterea bucuroasă, cu mândrie pentru comunitate a unor valori, a unor oameni de lângă noi, care merită cinstirea noastră, scrie Doina Cernica pentru „Crai Nou” (Suceava).

Ei înşişi, participanţii, din Universitate, din Suceava, Rădăuţi şi, fireşte, Cernăuţi, adăugându-i căldură şi lumină, cu atenţia constant dăruită aniversatei (deoarece a fost marcată şi împlinirea unei vârste frumoase) şi expoziţiei de carte. O expoziţie consacrată cărţilor scrise şi îngrijite de acad. Alexandrina Cernov, a cărţilor româneşti tipărite la Cernăuţi, dar şi la noi, dedicate nordului Bucovinei, cum n-am mai văzut niciodată atâtea adunate la un loc. Chiar dacă la alcătuirea acesteia a pus umărul şi Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, chiar dacă integralitatea este greu de atins, meritul Bibliotecii Universităţii rămâne incontestabil, parcurgerea titlurilor acestora, pe lângă ochii noştri, de către bibliotecara Despina Rotaru stârnind admiraţie şi determinând-o pe Maria Toacă, nu doar preşedinta Doamnelor Române, ci şi coordonatoarea bibliotecii Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” Cernăuţi, să constate cu mulţumire că, iată, nu doar cărţile din Ţară au urcat la ei, ci şi că nu puţine, au venit, peste graniţă, în sudul Bucovinei, şi de la ei.

Salutată cu zâmbete, cuvinte de bun venit de Niculai Barbă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, manifestarea a fost deschisă de cuprinzătoarea laudatio a directoarei Sanda-Maria Ardeleanu, care a demonstrat că oricâte ştiam despre personalitatea acad. Alexandrina Cernov, nu ştiam chiar totul, lista meritelor domniei sale fiind într-adevăr impresionantă, şi sub aspectul contribuţiilor ştiinţifice, şi sub acela al izbânzilor culturale, toate pledând pentru cunoaşterea şi asumarea vie a limbii materne şi a identităţii naţionale. Dar nici această listă de merite a acad. Alexandrina Cernov nu a atins exhaustivitatea, cum aveau să o dovedească alte intervenţii. Începând cu aceea, într-o impecabilă limbă română, a lectorului univ. dr. Marin Gherman, cu studiile universitare şi doctoratul în limba ucraineană („Că e de bine, că e de rău, viaţa ştie ce face!”), care, adăugându-i şi activitatea în televiziune, a pus totuşi accentul, cu recunoştinţă, pe impactul benefic avut de întâlnirea cu personalitatea Alexandrinei Cernov asupra biografiei sale.

Cu invitarea lui Marin Gherman la microfon, Sanda-Maria Ardeleanu, moderatoarea manifestării, a subliniat câştigul reprezentat de intelectualii cernăuţeni stabiliţi aici, pentru Universitate, pentru Suceava, moment în care privirile s-au mutat de la Marin Gherman la istoricul Constantin Ungureanu, aflat în public, apoi la bibliotecara Stela Purici, în permanent secundând-o pe Sanda-Maria Ardeleanu în desfăşurarea ireproşabilă a întâlnirii, şi după aceea la prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorector al Universităţii sucevene. Care de altminteri a şi vorbit în continuare evocând începuturile mişcării de redeşteptare naţională de la Cernăuţi, mişcare căreia de atunci i s-a asociat permanent chipul, cuvântul, fapta acad. Alexandrina Cernov, om din soiul celor cărora competenţa ştiinţifică, firea, inima le dau îndrăzneala de a bate la uşa guvernelor pentru drepturile românilor. Glas al Bucovinei, pentru că – a spus Ştefan Purici -, „dacă nu vorbim, nu avem nicio şansă. Tăcerea înseamnă uitare. Doamna Cernov ne îndeamnă să acţionăm pentru neuitare!”

Omagiind de asemenea „un destin, o slujire totală a unei idei până la jertfa de sine” asociate românismului, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, prorector al Universităţii, le-a descifrat, respectate de atunci nedezminţit, în spiritul programului publicat în primul număr al revistei „Glasul Bucovinei”, pe care acad. Alexandrina Cernov a înfiinţat-o şi o conduce de 30 de ani. Totodată, Mircea A. Diaconu a ţinut să-l avem împreună la sărbătoare, aşa cum Dorin Popescu şi-a dorit mult de la ţărmul Mării Negre, locul vieţii sale de acum, pe fostul consul general interimar la Consulatul General al României la Cernăuţi, citindu-i pertinenta laudatio, condensată într-un portret marca Dorin Popescu. Intervenţia prorectorului Mircea A. Diaconu s-a încheiat cu darul scriitorului Mircea A. Diaconu făcut sărbătoritei, cartea sa despre Ciprian Porumbescu, pe care şi-a dorit-o subiect de discuţie cu Alexandrina Cernov peste douăzeci de ani.

Colaborările, prietenia de-a lungul anilor dintre Biblioteca Universităţii şi Biblioteca Bucovinei şi-au spus cuvântul şi în organizarea şi desfăşurarea acestei ediţii „Omul şi Cartea”. Dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, managerul Bibliotecii Bucovinei, a evocat drumul de carte care a legat până la 24 februarie 2022 biblioteca suceveană, cu volume ale sucevenilor, de la cititori suceveni şi din alte părţi ale României, de Biblioteca „Glasul Bucovinei” a Editurii „Alexandru cel Bun” Cernăuţi, singura bibliotecă de carte românească din nordul Bucovinei, dar şi de alte biblioteci din regiunea Cernăuţi din aşezări cu cititori de carte românească. Şi, manager al Bibliotecii şi la începutul secolului II al existenţei sale, i-a înmânat acad. Alexandrina Cernov Diploma Centenarului Bibliotecii Bucovinei. Precum şi, din partea dr. Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni (care a luat fiinţă la Cernăuţi), o Diplomă de Excelenţă a Societăţii. A urmat la microfon dr. Alis Niculică, şef de birou la Biblioteca Bucovinei, care, cu un discurs plin de patosul sincerităţii, receptate cu aplauze, a proiectat personalitatea, lupta acad. Alexandrina Cernov pe flamura visului necurmat de conjuncturi politice al unei Bucovine întregi într-o Românie întreagă.

Profesoară în prima sa viaţă, stavrofora Elena Simionovici de la Sf. Mănăstire Voroneţ a elogiat-o pe Alexandrina Cernov autoare de manuale de limba română, povestind despre nevoia acestora cu care s-a confruntat în răstimpul petrecut în şcoala dintr-un sat din nordul Bucovinei. Şi i-a dorit sărbătoritei sănătate pentru cât mai are de făcut şi apoi, în veşnicie – Mântuire!

Cu o meditaţie în spirit biblic a surprins şi nu stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa Sf. Mănăstiri Voroneţ, vorbind despre seara care a fost şi dimineaţa care va fi, retrăind în propriul suflet refugiile prin care i-a fost dat să treacă Alexandrinei Cernov, trăind cu inima înduioşată de duioşia cu care va fi ascultat mama, Alexandrina Cernov, mărturisirea de dragoste şi recunoştinţă fără cuvinte, doar pe strune de chitară, a fiului Vladimir Cernov, imaginându-şi-i pe amândoi, întâi ea tânără şi el copil, apoi urcând împreună în viaţă. Şi a încheiat, imagine a zilei împlinindu-se în zori, cu ansamblul „Urmaşii lui Ştefan” de la Mahala-Cernăuţi, condus de Elena Nandriş.

Cuvântul profesorului, cercetătorului dr. Marian Olaru, director al Institutului Naţional „Bucovina” Rădăuţi al Academiei Române, a scos în evidenţă legătura dintre acad. Alexandrina Cernov şi Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, „precum şi mecenatul domniei sale în favoarea Bucovinei”. De asemenea, în spiritul crud al ştiinţei şi statisticilor, însă cumva nepotrivit cu optimismul aniversării, cu sărbătorirea izbânzilor din viaţa românilor nord bucovineni reprezentaţi la cel mai înalt nivel de acad. Alexandrina Cernov, Marian Olaru a adus în faţa participanţilor inventarul (bine ştiut de toţi) al eşecurilor şi amărăciunilor privind pierderea de teren din ultimii ani a limbii române, a drepturilor românilor. Amărăciuni şi eşecuri de care toţi, sud bucovineni şi România deopotrivă, suntem răspunzători, dar nici într-un caz Doamna Alexandrina Cernov şi Doamnele Române Maria Toacă, Elena Nandriş şi Carolina Jitaru, cu viaţa jertfită pentru cauza românilor din nordul Bucovinei. Nici chiar drumurile noastre spre ei, nu se compară cu drumurile lor către noi, pentru care, iată, emblematic rămâne şi acesta, al venirii la Suceava a Elenei Nandriş, Mariei Toacă şi Carolinei Jitaru pentru sărbătorirea acad. Alexandrina Cernov în socotirea sa simplă şi grăitoare: când două ore despart Cernăuţi de Suceava, („mai puţin decât de la Cernăuţi la Hotin”) cu cinci ore cernăuţenele ţinute în vama românească, rezultă o călătorie şapte ore, cât până în celălalt capăt al ţării, la Bucureşti.

„Noi nu suntem nici ultima speranţă, nici ultima cetate!” a spus Maria Toacă, vorbind şi despre cartea sa, „Ştefan cel Mare din poveştile tatei”, şi despre cărţile, consacrate şi înaintaşilor scriitori-luptători, şi contemporanilor scriitori-luptători, lansate în ianuarie la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuţi, şi despre speranţele în creştere, copiii din Mahala, „Urmaşii lui Ştefan”, şi copiii din Boianul său natal – „Boianul meu cu inima română”, cum se şi intitulează cea mai recentă carte a Mariei Toacă. „Noi rezistăm! Trăim! Nu ne dăm! Nu ne lăsăm!” a răsunat puternic glasul preşedintei Doamnelor Române. Când miile de cărţi din biblioteca „Glasul Bucovinei” au rămas fără casă, a povestit, au alergat acolo „unde alergăm când dăm de greu, la Mahala, la doamna Elena Nandriş”. Nu prea era loc, au vrut întâi să recurgă la o selecţie, dar au renunţat: „Ne părea rău de orice carte! Cum să o lăsăm orfană?!” Până la urmă au încăput toate. „Poţi să nu primeşti? Am de ales?” a răsunat la fel de puternic şi glasul Elenei Nandriş, liderul aşezării martir, al mahalenilor care au supravieţuit, Români, gheţurilor, siberiilor, imperiilor.

Au mai redus din tensiunea momentului amintirile şi cântecele Carolinei Jitaru, amintiri mai de demult, despre profesoara sa, universitara Alexandrina Cernov, şi despre primul său loc de muncă după absolvirea facultăţii, redacţia revistei „Glasul Bucovinei”, dar şi mai proaspete, despre sărbătorirea pe 24 noiembrie 2023 a acad. Alexandrina Cernov la sediul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” Cernăuţi, cu sprijinul lui Vasile Bâcu, preşedinte, şi al lui Nicolae Şapcă, vicepreşedinte, amândoi neobosiţi pe frontul gazetăriei în limba română, cu implicarea totală a Doamnelor Române, cu emoţionantul film despre personalitatea sa realizat, cu aportul major al lui Vasile Rauţ şi al Mariei Toacă, prin proiectul prof. Nicolae Hauca. După care a cântat pe versurile lui Grigore Bostan „Poem bucovinean”, cu muzica „scrisă în studenţie, când Doamna Cernov îmi era profesoară”.

Iar după Diploma de Excelenţă acordată de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi înmânată de prorectorul Ştefan Purici, după flori şi tortul aniversar, gândurile sărbătoritei. Reîntoarse spre începuturi, la personalităţile care în 1990 i-au marcat viaţa, academicienii Vladimir Trebici, Radu Economu, Radu Grigorovici, la cuvintele lui Vladimir Trebici, „până în 1940, istoria am scris-o noi, de-acum trebuie să o scrieţi voi” şi la acel părintesc-admirativ al său „Nu te temi?” când Alexandrina Cernov i-a spus că a ales pentru mult dorita şi mult necesara revistă titlul „Glasul Bucovinei” (după acela al publicaţiei unioniste a lui Sextil Puşcariu), la oportunitatea traducerii de către Radu Grigorovici a „Descrierii Bucovinei” a lui G. Splény, comandantul trupelor de ocupaţie austriece şi apoi administratorul militar al Bucovinei, şi a ediţiilor lucrării „Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice şi demografice” (două sponsorizate de av. Eugen Patraş), despre dialogurile realizate de istoricul Ilie Luceac cu bucovineni de seamă, cărţi importante în activitatea editurii sale „Alexandru cel Bun” Cernăuţi, despre volumele coordonate în colecţia iniţiată de arhim. Melchisedec, stareţul Sf. Mănăstiri Putna, „Destin bucovinean”, şi, în final, despre cei pe care se sprijină în realizarea pe mai departe a revistei şi a cărţilor: Maria Toacă, Dragoş Olaru, Petru Grior, Felicia Vrânceanu, Cristinia Paladian şi, desigur, Marin Gherman.

Prin ceaţă şi ploi, „Omul şi Cartea: acad. Alexandrina Cernov”, sărbătoarea sa şi deopotrivă a întâlnirii sudului cu nordul Bucovinei, oameni şi cărţi, continuă dincolo de Universitate şi de Biblioteca Universităţii cu imaginea acad. Alexandrina Cernov mergând încet, însă cu hotărâre, lângă fiul său, şi cu Elena Nandriş, Maria Toacă şi Carolina Jitaru dispărând cu maşina în înserare pe drumul încă atât de greu de parcurs şi atât de dificil de măsurat spre Cernăuţi, urmărite şi aşteptate cu grijă de ai lor. Dar dimineaţa a încheiat ziua cu veşti bune.

Doina Cernica, Crai Nou