Rezistența psihologică a militarilor se formează nu doar în timpul instrucției sau pe front, ci și prin pregătirea pentru situații dificile, sprijin reciproc și accesul la ajutor de specialitate.
În cadrul Regimentului 26 Transcarpatic al Gărzii Naționale a Ucrainei, psihologii lucrează cu militarii în toate etapele serviciului – de la primele zile în armată până la revenirea din zona misiunilor de luptă. Aceștia organizează instruiri, sesiuni practice și consultații individuale.
Cele mai frecvente motive pentru care militarii solicită ajutor sunt consecințele unor experiențe traumatizante, tulburările de somn, sentimentul de vinovăție și pierderea camarazilor.
Un rol important îl are și sprijinul acordat militarilor care se întorc de pe front. Împreună cu specialiștii în lucrul cu personalul și cu reprezentanții serviciului de capelanie, psihologii desfășoară ședințe de decompresie, menite să-i ajute pe militari să se detașeze treptat de experiențele trăite și să se pregătească pentru revenirea acasă.
Psihologul militar Larisa Nichiporuk, șefa structurii de asistență psihologică din cadrul regimentului, subliniază că revenirea la viața civilă este un proces care necesită timp, răbdare și sprijin atât din partea familiei și a celor apropiați, cât și a societății.
Elvira Chilaru
