Respectarea drepturilor românilor din Ucraina, discutată la Strasbourg cu participarea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”

Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” (UICRU) a prezentat la Strasbourg recomandările românilor din Ucraina privind necesitatea introducerii operative a unor schimbări în legislația Ucrainei referitoare la drepturile minorităților naționale.
Potrivit unui comunicat de presă al UICRU, pe 21 iunie 2023, în sala de ședințe Nr. 11 a Consiliului Europei din Strasbourg, în cadrul sesiunii de vară a Adunării parlamentare a Consiliului Europei, pe parcursul unei ore (12:24-13:45) a avut loc prezentarea situației privind respectarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina cu tema: „Minority rights in Ukraine” (In the light of the newly adopted law on national minorities).
Discuția s-a bazat pe marginea aplicării legilor Ucrainei privind educația (2017), funcționarea limbilor (2019) și privind minoritățile (comunitățile) naționale (2022), legi care, în opinia “Comisiei de la Veneția”, diminuează volumul de drepturi fixat în Constituția și obligațiile internaționale ale Ucrainei asumate față de Consiliului Europei.
Au fost discutate și recomandările “Comisiei de la Veneția” privind necesitatea readucerii legislației Ucrainei în acest domeniu în concordanță cu principiile europene. La dezbateri au fost invitați: Andrea Bocskor, deputat în Parlamentul European, specialist în monitorizarea asigurării drepturilor minorităților naționale tradiționale; Titus Corlățean, ex-Vice-Președinte al Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și membru al delegației permanente a României în APCE; Zsolt Nemeth, președintele delegației permanente a Ungariei în APCE; Maria Mezentseva, președinta delegației permanente a Ucrainei în APCE.
Minoritatea maghiară din Ucraina a fost prezentată de Lászlo Brenzovics, președinte al Asociației Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia, iar cea românească de Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”.
Dezbaterile au fost organizate ca o continuare a discuțiilor organizate de “Comisia de la Veneția” pe 20.04.2023 și celor organizate în cadrul Parlamentului European cu participarea Comisaruluu UE pentru extinderea Uniunii Europene la Bruxelle pe 23 mai 2023.
A fost solicitată revenirea la drepturile constituționale de odinioară
La dezbateri au fost solicitate asigurarea drepturilor, cel puțin, la nivelul avut la momentul adoptării Constituției Ucrainei (28.07.1996) prin modificarea de urgența a legislației respective, ținând cont de recomandările “Comisiei de la Veneția” și poziția minorităților naționale autohtone.
S-a accentuat că participarea românilor din Ucraina la aceste dezbateri trebuie văzută ca un ajutor în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană prin armonizarea legislației naționale cu cerințele Consiliului Europei, iar implementarea Recomandărilor “Comisiei de la Veneția” va demonstra o accelerare reală a procesului de integrare europeană (cu mai multe detalii privind dezbaterile se va reveni ceva mai târziu).
Potrivit UICRU recomandările “Comisiei de la Veneția” s-au materializat și datorită poziției principiale a minorităților naționale din Ucraina, și în special ale comunităților maghiare și române, reprezentanții „UICRU venind de fiecare dată la întâlnirile cu experții Comisiei de la Veneția și altor structuri europene cu propuneri concrete, constructive și argumentate în baza Constituției și obligațiunilor internaționale ale Ucrainei”.
Prin Avizul său “Comisia de la Veneția” recomandă Ucrainei să revizuiască o serie de prevederi ale legii privind minoritățile (comunitățile) naționale, care a intrat în vigoare în luna martie.
Cea mai importantă este recomandarea care propune modificarea normelor lingvistice. În același context, Comisia de la Veneția solicită o revizuire și a altor legi legate de funcționarea limbilor, în special în domeniul educației si utilizării în sfera social-administrativă.
Recomandările Comisiei de la Veneția sunt publicate pe site-ul organizației.
Context politic
Legea minorităților (comunităților) naționale din Ucraina a fost adoptată de Rada Supremă la 13 decembrie 2022. Potrivit parlamentarilor ucraineni, legea este necesară pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE.
Comisia de la Veneția i-a solicitat Parlamentului de la Kiev să extindă dreptul la organizarea unor evenimente în limbile minorităților naționale, fără să existe obligația de a le traduce simultan în ucraineană.
Ucraina este rugată să prelungească perioada de tranziție a Legii Educației, care a fost criticată de minorități pentru reducerea dreptului la învățământ în limba maternă. De asemenea, Comisia de la Veneția a solicitat o revizuire a articolelor Legii minorităților naționale.
Reacții la Kiev
După ce Comisia de la Veneția a criticat Legea minorităților naționale din Ucraina, presa de la Kiev și unii politicieni au acuzat organul consultativ al Consiliului Europei de adoptarea unor recomandări care fac jocul Moscovei, numindu-le „rușinoase”, „inadecvate” și „părtinitoare”.
Parlamentarul ucrainean Volodimir Viatrovici, fostul director al Institutului Memoriei Ucrainene, aflat în subordinea Guvernului, a scris în ziarul „Glavkom” de la Kiev, citat de Libertatea București, că recomandările Comisiei de la Veneția sunt „evident părtinitoare, iar în unele cazuri inadecvate”.
Deputatul consideră că realizarea recomandărilor experților Comisiei de la Veneția va încălca drepturile vorbitorilor de limba ucraineană. Majoritatea va fi discriminată de minoritate. Parlamentarul Volodimir Viatrovici consideră că autoritățile ucrainene nu trebuie să țină cont de aceste recomandări. El susține că, în caz contrar, va avea loc o revenire la politica anti-ucraineană din perioada președintelui Viktor Ianukovici.
Și publicația „Evropeiska Pravda” (Adevărul European) scrie în articolul „Comisia de la Veneția a început să vorbească în limba rusă. Cum o instituție a Consiliului Europei blochează parcursul Ucrainei către UE” că experții europeni nu înțeleg contextul evenimentelor cauzate de război, creându-se impresia colaborării cu Moscova.
„Este clar că Ucraina nu va îndeplini aceste recomandări absurde, indiferent de cine va fi la putere, indiferent de mizele discuției”, arată publicația. Ea le recomandă experților Comisei de la Veneția să „revadă concluzia rușinoasă”. Reacțiile din presa ucraineană au fost catalogate drept ciudate de către minoritățile naționale din Ucraina, ale căror Patrii Istorice sunt state membre UE.
Autoritățile ucrainene critică parțial concluzia
Vice-premierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefanișina, a mulțumit Comisiei de la Veneția pentru dialog și a adus critici Concluziei organului consultativ al Consiliului Europei pentru ignorarea contextului, și anume, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Din păcate, concluzia nu ia în calcul aspectele sensibile și particularitățile cazului ucrainean”, constată Olga Ștefanișina.
Reacții din trecut ale comunității românești și MAE a României
Reamintim că reprezentanții comunității românești din Ucraina și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea atât față de Legea Educației, cât și față de Legea minorităților (comunităților) naționale, care, după părerea lor le încalcă drepturile la păstrarea culturii și identității lingvistice, garantate de Constituție și de acordurile bilaterale româno-ucrainene.
În decembrie 2022 MAE de la București a trimis un comunicat în care a calificat regretabilă votarea acestei legi în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia. „Opinia acesteia ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie,” precizează ministerul român. „De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată în comunicatul MAE.
Urmăriți-ne pe Telegram