Sextil Pușcariu, inițiatorul Unirii. 145 de ani de la naștere

În anul 1994, cu susţinerea preşedintelui Fundaţiei Culturale Române, acad. Augustin Buzura, ulterior transformată în Institutul Cultural Român, la Cernăuţi a apărut revista „Glasul Bucovinei”, o publicaţie de istorie şi cultură care îşi propune recuperarea adevărului istoric: cronologia istorică şi politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viaţă spirituală și religioasă, portretele reprezentanţilor ştiinţei şi culturii româneşti din Bucovina, memoralistică, demografie, creaţie literară, artă, etnografie şi folclor. Este difuzată în Ucraina, România, Republica Moldova şi în străinătate.

„Glasul Bucovinei” nu este o denumire nouă pentru oamenii de cultură din Bucovina istorică. În 22 octombrie 1918, la Cernăuţi a aparut ziarul „Glasul Bucovunei” condus de profesorul Sextil Puşcariu.

În unul din articolele de program al ziarului „Glasul Bucovinei”, preluat și de noi citim: „Conştienţi de răspunderea ce o ia asupra sa cel ce are chemarea şi putinţa de a forma opinia publică, grija noastră de căpetenie va fi să ne ţinem la înălţimea unei prese cinstite. Vom căuta să ne păstrăm independenţa în orice condiţiuni, sprijinind fără a face cult de persoane, pe cei ce vom avea convingerea că merită ajutorul nostru, care nu se va degrada, însă, niciodată la nedemne laude de reclamă” („Glasul Bucovinei“, 13 ianuarie 1919).

În discursul său de recomandare a lui Sextil Pușcariu la Academia Română, din 19 mai 1941, Ioan Bianu vorbea despre Sextil Puşcariu ca despre un savant care „prin munca şi talentul său, a cucerit o poziţiune de mare însemnătate pentru cultura noastră naţională”.

Vorbind despre cariera savantului de la catedra de la Cernăuți în Răspunsul la discursul de recepție a d-lui Sextil Pușcariu la Academia Română, Ioan Bianu vorbea despre continuitatea activității pedagogice a predecesorilor lui: „Opt ani ai profesat la Cernăuţi de pe înălţimea catedrei cucerite pentru limba şi literatura română. Avuseseşi acolo un depărtat predecesor – unul din apostolii deşteptării – în dascălul Pumnul, crescut, ca şi d-ta, în atmosfera asupririi din Ardeal, mânat acolo de la Blajul reînvierii, de valurile revoluţiei de la 1848. a găsit viaţa culturală românească cu totul stinsă în acea parte ruptă din Moldova; cei câţiva puţini, în frunte cu neuitaţii Hurmuzaki, care înţelegeau şi simţeau încă româneşte, l-au îmbrăţişat; iar el, din focul inimii lui, a aprins iar făclia aproape stinsă a conştiinţei naţionale. Despre Pumnul a spus, în 1866, Alexandru Humuzaki, că „a ştiut a deştepta în junimea noastră studioasă (bucovineană) înţelegerea şi iubirea ştiinţei naţionale, precum, totodată, a încuiba în inima ei acele principii mari şi mântuitoare de religiozitate, moralitate şi naţionalitate care, singure, pot fi temelie solidă şi neclintită pentru viitorul mare şi strălucit al neamului, de care nici el, nici noi nu ne-am îndoit vreodată” (…) … Prin el (prin Pumnul n.n.) – adăugea Hurmuzaki – s-a probat, încă o dată, s-a întărit şi s-a consimţit solidaritatea, care este şi trebuie să fie, acum şi până în capătul zilelor, între toţi fraţii români din toate părţile şi din toate ţările”.

În discursul de recepţie, Sextil Pușcariu a fixat „pe cât este de putinţă în stadiul actual al ştiinţei, locul ce se cuvine limbii noastre între limbile surori şi, prin urmare, importanţa ei pentru studiul filologiei române”. Studiul său despre locul limbii române printre celelalte limbi romanice, analiza diferitor clasificări ale limbilor romanice rămâne și astăzi un capitol important în studierea limbii române în plan sincronic și diacronic. Despre Sextil Puscariu cititi in revista „Glasul Bucovinei” din 2022, nr. 1-4.