Ministrul ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, ar fi încercat, după preluarea mandatului, să inițieze cea mai amplă reformă a sectorului de apărare al Ucrainei de la începutul invaziei ruse la scară largă. Potrivit publicației The Economist, citată de Mind.ua, principala opoziție față de schimbările propuse ar fi venit din partea comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski.
Planurile ministrului s-ar fi confruntat însă cu o rezistență puternică din partea conducerii militare, iar președintele Volodimir Zelenski ar fi refuzat să-l înlocuiască pe Sîrski, în pofida unor probleme financiare semnificative identificate în urma unui audit intern. Potrivit publicației britanice, una dintre primele decizii luate de Mihail Fedorov după numirea sa în funcția de ministru al Apărării, în luna ianuarie, a fost efectuarea unui audit amplu la nivelul Ministerului Apărării și al brigăzilor combatante.
Controlul ar fi evidențiat cheltuieli considerate excesive în valoare de aproximativ 300 de miliarde de grivne, echivalentul a circa 6,6 miliarde de dolari. În urma verificărilor, ministrul ar fi inițiat testarea prin poligraf a unor responsabili din structurile de apărare, ar fi demis o parte dintre funcționarii care au refuzat procedura sau nu au trecut testul și ar fi început reformarea sistemului de achiziții de armament prin introducerea unor proceduri mai transparente.
Potrivit lui Fedorov, doar trecerea la achiziții deschise ar fi permis reducerea rapidă a costului obuzelor de artilerie de calibrul 155 de milimetri cu aproximativ 16%.
Dispute privind direcția reformelor în armată
The Economist scrie că cele mai serioase divergențe au apărut între ministrul Apărării și comandantul-șef al armatei ucrainene. Conform surselor publicației, Fedorov ar fi încercat să obțină demiterea lui Oleksandr Sîrski, însă nu ar fi reușit să-l convingă pe președintele Zelenski să aprobe această schimbare. Tensiunile dintre cei doi oficiali ar fi devenit vizibile inclusiv în cadrul reuniunilor Comandamentului Suprem.
Revista relatează despre o ședință desfășurată la începutul lunii iulie, în timpul căreia conducerea militară ar fi criticat deciziile ministrului privind achiziția de rachete și muniții. Fedorov ar fi replicat că, fără măsurile urgente adoptate de el pentru finanțarea producției de drone, Ucraina nu ar fi putut desfășura actuala campanie de lovire și izolare a obiectivelor rusești din Crimeea ocupată.
Unul dintre interlocutorii revistei a descris situația drept o confruntare între „două sisteme diferite de coordonate”, care comunică tot mai greu unul cu celălalt.
Reformator civil într-o structură militară aflată în război
În vârstă de 35 de ani, Mîhailo Fedorov a ajuns la conducerea Ministerului Apărării cu imaginea unui reformator eficient. Anterior, el a fost unul dintre principalii promotori ai transformării digitale a statului ucrainean și unul dintre inițiatorii proiectului „Armata dronelor”.
Totuși, potrivit The Economist, o parte dintre generali consideră că ministrului îi lipsește experiența militară directă. Unii interlocutori ai revistei îl compară cu fostul secretar american al Apărării Robert McNamara, care a încercat să aplice în gestionarea războiului metode de analiză și management inspirate din mediul corporativ.
Criticii îi reproșează lui Fedorov accentul pus pe indicatorii digitali de eficiență și pe evaluarea rezultatelor operaționale prin criterii cantitative. Pe de altă parte, schimbările propuse de ministru beneficiază de sprijin în rândul ofițerilor tineri și al unităților specializate în tehnologii militare.
Oleksandr Nastenko, comandantul uneia dintre cele mai eficiente unități de asalt ale armatei ucrainene, cunoscut sub indicativul „Flint”, a declarat pentru The Economist că Fedorov a contribuit la orientarea resurselor către tehnologii moderne, care contribuie la salvarea vieților militarilor. Potrivit acestuia, armata ucraineană trebuie să se adapteze noilor realități ale războiului și nu poate rămâne neschimbată față de perioada de dinaintea transformărilor actuale.
Reforme aflate în desfășurare
În pofida disputelor interne, o parte dintre reforme au început deja să fie aplicate. Printre acestea se numără:
- majorarea soldelor pentru anumite categorii de militari din infanterie, până la 7.000 de dolari lunar;
- introducerea unor contracte cu perioade clare de serviciu militar;
- demobilizarea parțială a militarilor aflați de cea mai lungă perioadă pe front;
- extinderea posibilităților de recrutare a cetățenilor străini în armata ucraineană;
- revenirea voluntară în serviciu a militarilor care au părăsit ilegal unitățile, fără răspundere penală, într-o perioadă specială de tranziție.
Potrivit The Economist, succesul acestor reforme depinde în mare măsură de poziția președintelui Volodimir Zelenski. Pe de o parte, șeful statului ucrainean este cel care l-a numit pe Fedorov și rămâne un aliat politic al acestuia încă din perioada transformării digitale a administrației publice. Pe de altă parte, sursele revistei susțin că Zelenski nu dorește, în prezent, o confruntare deschisă cu conducerea militară și, din acest motiv, nu a susținut schimbarea comandantului-șef al armatei.
Măhailo Fedorov a declarat că nu intenționează să renunțe la reformele inițiate. „Când am început activitatea, președintele mi-a spus să acționez conform conștiinței mele. Mulți oameni mă critică, iar acest lucru mă preocupă, dar nu vreau să părăsesc funcția știind că am cedat, măcar o dată, presiunilor cuiva”, a declarat ministrul, citat de The Economist.
Criticii săi recunosc rolul important jucat de Fedorov în digitalizarea administrației și dezvoltarea producției de drone, însă consideră că lipsa experienței militare îi poate limita înțelegerea mecanismelor interne ale armatei.
De asemenea, este contestat sistemul de motivare a unităților în funcție de distrugerea confirmată a tehnicii și efectivelor adversarului. Oponenții acestuia avertizează că un asemenea model ar putea pune accentul pe rezultate ușor de măsurat, ignorând misiuni esențiale precum supravegherea, recunoașterea sau controlul rutelor.
Echipa lui Fedorov susține că reformele majore întâmpină întotdeauna rezistență la început. Ministrul admite că a făcut unele greșeli în comunicarea schimbărilor către militari, dar afirmă că este convins că va obține sprijinul acestora.
Potrivit The Economist, Fedorov beneficiază în special de susținerea ofițerilor tineri și a unităților tehnologice, care consideră că extinderea utilizării dronelor și a altor tehnologii moderne poate contribui la protejarea vieților militarilor și la accelerarea modernizării armatei.
Potrivit unor informații apărute anterior, ministrul Afacerilor Interne, Ihor Klîmenko, este considerat unul dintre principalii candidați pentru funcția de ministru al Apărării, în cazul înlocuirii lui Mîhailo Fedorov.
Foto: DR
Leonid Parpauț
