Aflat la Washington, unde urmează să aibă contacte oficiale cu membri ai Congresului și Senatului SUA, senatorul român Titus Corlățean a avertizat că politicile educaționale ale Ucrainei duc la o restrângere severă a învățământului în limba român.
Potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, Titus Corlățean a explicat că procesul de limitare a educației în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina nu este unul recent, fiind accelerat după adoptarea Legii educației din 2017 și a Legii privind învățământul mediu general din 2021, acte normative criticate atât în plan bilateral, cât și la nivel european.
Senatorul a reamintit că legea din 2017 a generat reacții ferme în cadrul Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv o dezbatere de urgență și sesizarea Comisiei de la Veneția, ale cărei recomandări au fost implementate doar parțial, potrivit mai multor evaluări.
Un moment-cheie îl reprezintă decizia adoptată la 15 octombrie 2025 de Consiliul Regional Cernăuți, care stabilește viitoarea rețea a liceelor academice din regiune. Conform acesteia, doar patru licee vor mai avea limba română ca limbă de predare, iar alte nouă unități sunt încadrate ca „licee mixte”, deși, în prezent, acestea nu au clase cu predare în limba română.
Titus Corlățean a subliniat că termenul-limită de 1 februarie 2026, stabilit pentru eventuale propuneri suplimentare ale autorităților locale, este dificil de valorificat din cauza criteriilor legale restrictive, care impun un număr minim de elevi greu de atins în comunitățile românești. În aceste condiții, consecința directă este că, din 2027, din cele 32 de licee academice românești existente în prezent în regiunea Cernăuți vor mai rămâne doar patru.
Senatorul a arătat că asociațiile etnicilor români din Ucraina au solicitat în mod repetat amânarea termenelor și reconsiderarea deciziilor, invocând atât realitățile demografice, cât și distanțele mari pe care elevii ar trebui să le parcurgă pentru a ajunge la școală.
În mesajul său, Corlățean a cerut autorităților române o abordare mai fermă în dialogul cu Kievul și a invocat principiul reciprocității, amintind sprijinul constant acordat de România Ucrainei. El a avertizat totodată că respectarea criteriilor politice privind protecția minorităților va fi analizată inclusiv în contextul procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, proces care presupune ratificarea de către parlamentele naționale ale statelor membre.
În final, senatorul român a semnalat lipsa unor progrese în privința libertății religioase a etnicilor români din Ucraina, menționând amânarea deciziei privind înființarea unei asociații religioase ortodoxe românești distincte (Biserica Ortodoxă Română în Ucraina), care să își păstreze identitatea națională.
Ambasada Ucrainei la București l-a criticat pe Corlățean
Ambasada Ucrainei în România respinge public acuzațiile privind o presupusă desființare a liceelor românești din regiunea Cernăuți și afirmă că reforma educației nu prevede închiderea niciunei școli și nu limitează accesul minorității române la educație în limba maternă, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Reacția misiunii diplomatice vine după declarațiile senatorului român Titus Corlățean, formulate în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și reluate ulterior pe rețelele sociale, în care acesta a susținut că autoritățile ucrainene ar urma să închidă, de la 1 februarie 2026, 28 din cele 32 de licee academice românești din regiunea Cernăuți, situație calificată drept un prag „de neacceptat” pentru comunitatea românească din Ucraina.
În intervenția sa din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Titus Corlățean a afirmat că, în lipsa unor corecții ale politicilor educaționale și culturale, situația etnicilor români din Ucraina s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani. Senatorul a susținut că restrângerea educației în limba maternă ar urma să atingă un nivel „de neacceptat” începând cu 1 februarie 2026, prin desființarea a 28 din cele 32 de licee academice românești, și a cerut autorităților ucrainene să amâne și să reconsidere aplicarea deciziei. Totodată, el a invocat presiuni asupra libertății religioase a românilor din Ucraina și a avertizat că nerespectarea criteriilor politice privind protecția minorităților naționale ar putea influența, în viitor, procesul de ratificare în Parlamentul României a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Într-un comunicat oficial publicat pe Facebook, Ambasada Ucrainei în România califică aceste afirmații drept „nefondate” și susține că ele „nu corespund realității”. Potrivit reprezentanței diplomatice, în regiunea Cernăuți funcționează în prezent 63 de școli cu predare în limba română, integral sau parțial, precum și 11 filiale cu predare în limba română, toate fiind instituții de învățământ funcționale, inclusiv în localități rurale îndepărtate.
Ambasada precizează că aceste instituții au funcționat până la 1 februarie 2026 și continuă să funcționeze și după această dată. De asemenea, misiunea diplomatică subliniază că reforma învățământului liceal, inițiată în Ucraina în 2017, va fi implementată efectiv abia din 1 septembrie 2027 și nu prevede închiderea școlilor existente. Instituțiile care nu vor obține statutul de liceu academic vor continua să funcționeze ca gimnazii (clasele I–IX), iar niciun document oficial al Ministerului Educației și Științei sau al autorităților locale nu prevede reducerea numărului de instituții de învățământ.
Reacții ale comunității românești din Ucraina
Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, a criticat reacția Ambasadei Ucrainei la București. Acesta a atras atenția asupra utilizării exclusive a toponimului „Chernivtsi” în comunicarea oficială a misiunii diplomatice, subliniind că orașul are un echivalent consacrat în limba română – Cernăuți –, atestat documentar încă din anul 1408, din perioada domnitorului Alexandru cel Bun.
Totodată, Popescu a făcut referire la situația școlilor cu predare în limba română din regiunea Odesa, arătând că niciuna dintre cele 9 instituții de 11 clase care funcționează în prezent cu statut de liceu nu este planificată pentru transformare în liceu academic cu predare în limba română. El a invocat date privind scăderea accentuată a numărului de elevi din clasele românești din sudul Basarabiei, de la 2.636 în anul școlar 2014/2015 la 1.485 în anul școlar 2025/2026, calificând situația drept alarmantă și susținând că autoritățile ucrainene nu transmit semnale clare privind stoparea procesului de asimilare.
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina” a scris pe Facebook că reformele în învățământ trebuie să garanteze educație în limba maternă la toate gradele, inclusiv în clasele de liceu. „Ca să nu ne asimilăm trebuie să avem studii calitative în limba română maternă și totodată o bună studiere a limbii de stat ucrainene”, potrivit postării.
Un apel public adresat Ihor Prokopciuk a fost lansat la 3 februarie 2026 de reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, care cer autorităților de la Kiev introducerea unor excepții similare celor acordate zonelor montane, pentru ca liceele cu predare în limba română să poată funcționa și după 2027. Într-o scrisoare deschisă, semnată de Felicia Nichita-Toma, redactor-șef al publicației „Zorile Bucovinei”, și Diana Toma, președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, se arată că, în pofida asigurărilor oficiale privind menținerea accesului la educația în limba maternă, aplicarea reformei „Noua școală ucraineană” va conduce, în practică, la reducerea numărului de licee românești din regiunea Cernăuți de la 32 la doar patru, restul urmând să fie transformate în gimnazii sau unități bilingve, cu riscul pierderii treptate a predării în limba română și, implicit, a identității comunității.
BucPress
