Tot mai mulți tineri români vor părăsi Ucraina dacă războiul se va prelungi (studiu)

Tinerii români din regiunea Cernăuți care au rămas acasă după declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei susțin că nu se simt în siguranță și își doresc o pace durabilă. Dacă în cel mai scurt se va termina războiul – tinerii aleg să locuiască în Ucraina, însă prelungirea ostilităților este văzută de toți ca o mare problemă. Nesiguranța este aprofundată de sărăcie, stres, neliniște, depopularea localităților. Unii tineri nu prea înțeleg care ar putea fi viitorul lor în Ucraina dacă războiul nu se va încheia în curând, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Potrivit unui comunicat remis BucPress, în perioada 12-14 octombrie 2023 Institutul de Studii Politice și Capital Social (ISPCS) a desfășurat trei interviuri de tip focus grup, coordonate de lect. univ. dr. Marin Gherman, în regiunea Cernăuți (Ucraina), județul Suceava (România) și în regiunea capitalei Bruxelles (Belgia) cu scopul de a identifica  necesitățile, așteptările, problemele și planurile de viață ale tinerei generații de români din Ucraina după declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei împotriva statului ucrainean.

La interviul din Cernăuți au participat 6 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, 2 bărbați și 4 femei, 2 din zona urbană și 4 din zona rurală, reprezentând diferite grupuri sociale (căsătoriți, celibatari, cu copii sau fără, studenți, absolvenți de liceu, profesori, meseriași, membri ai societăților pentru cultura română ș.a.). Toate persoanele locuiesc în regiunea Cernăuți (Ucraina) și nu au părăsit statul ucrainean după declanșarea invaziei la scară largă de către Rusia.

Nesiguranță și neliniște

Tinerii români din regiunea Cernăuți care au rămas acasă după declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei susțin că nu se simt în siguranță deplină acolo unde se află:  „S-a schimbat mult tot ceea ce consideram noi siguranță cândva și ce considerăm acum” (Mariana). Tinerii adulți de gen masculin au menționat mobilizarea în armată ca un factor de neliniște, susținând că se află într-un stres permanent, iar persoanele declarate empatice au precizat că nu sunt de acord cu metodele de înrolare în armată: „Am văzut cum unii bărbați erau răpiți chiar în fața blocului în care locuiesc. Nu sunt de acord cu aceste metode” (Alina).

Nesiguranța este aprofundată de o serie de probleme care au apărut în această perioadă: sărăcia, stresul, neliniștea, depopularea localităților. În același timp, unii tineri nu prea înțeleg care ar putea fi viitorul lor în Ucraina dacă războiul nu se va încheia în curând.

Participanții la interviul de tip focus grup din Cernăuți consideră Rusia principalul vinovat de izbucnirea conflictului armat din Ucraina, însă acuză Kievul că nu combate eficient corupția. Mai mult, unii observă cum politicienii și oamenii de afaceri își fac averi în plin război cu Rusia. Diplomații din ambele state sunt văzuți vinovați pentru că nu au reușit să negocieze eficient pentru a nu cauza o astfel de catastrofă: „Nu s-a discutat cum trebuie. Deci, Rusia este vinovată, dar și persoanele care nu au depus efortul necesar să facă războiul imposibil” (Ion).

Rudele i-au făcut pe tineri să rămână acasă

Majoritatea tinerilor au recunoscut că anume familia (părinții, copiii sau alte rude) i-au făcut să ia decizia să rămână acasă, fiind dominați de ideea că războiul se va încheia repede. Tinerii adulți de gen masculin au precizat că nu au putut să părăsească țară pentru că au fost închise pentru ei frontierele, potrivit legii marțiale: „Sunt bărbat și era clar că nu o să-mi permită la vamă” (Vlad).

Participanții la interviul de tip focus grup nu au încredere în vecini și practic nu interacționează cu persoanele strămutate intern. Relațiile de încredere, reprezentând un element de bază al capitalului social, au loc doar în cazul rudelor, unor cunoștințe sau prieteni vechi. Datele colectate din acest interviu ne prezintă o comunitate etnică a tinerilor axată pe relații tradiționale și care nu pare una deschisă față de ceilalți în legătură cu primejdiile de securitate cauzate de război.

O pace rapidă, fără așteptări mari privind modul de încheiere a războiului 

Modul cum se va încheia războiul din Ucraina nu este pentru tinerii români rămași acasă un lucru foarte important: „Nu contează cum, contează să fie cât mai repede” (Mariana). Atitudinea indiferentă față de modul de încheiere a războiului denotă o oboseală de război în creștere la nivelul tinerei generații de români din Ucraina, fiind observată în cazul tuturor participanților la interviu.

În același timp, reprezentanții tinerei generații de români din regiunea Cernăuți consideră că au acces la multe surse de informare despre război, însă adaugă că fluxurile de știri despre confruntările militare sunt controlate de autoritățile ucrainene: „Avem informații, dar nu ne ajută la nimic. Nu avem încredere în sursele ucrainene și nici în cele rusești” (Ion). Există o sete de informare corectă și transparentă despre situația din reală Ucraina, însă această necesitate nu poate fi satisfăcută din motivul legii marțiale și controlului asupra spațiului informațional din partea guvernului. Neîncrederea tinerilor de etnie română în informațiile oficiale ale Kievului reprezintă un semnal de îngrijorare în contextul războiului și ar trebui luat în calcul de autoritățile ucrainene.

Tot mai mulți tineri ar putea părăsi Ucraina

Majoritatea participanților la interviul de tip focus grup au menționat că doresc să rămână acasă dacă mâine se va termina războiul, însă prelungirea ostilităților este văzută de toți ca o mare problemă: „Dacă mâine se termină războiul, atunci voi alege să locuiesc în Ucraina, iar dacă războiul va dura mai mulți ani, atunci este posibil să mă răzgândesc” (Alina). În ciuda legăturilor de familie, mulți dintre tineri se gândesc să părăsească Ucraina dacă războiul nu se va încheia în viitorul apropiat. Rămânerea acasă în cazul participanților la acest interviu depinde doar de durata războiului.

Participanții la interviu își asumă apartenența la identitatea etnică românească, susțin că sunt cetățeni ucraineni și în același timp etnici români. Războiul i-a făcut să colaboreze mai mult între ei, să se cunoască mai bine, fiind menționată plecarea tinerilor din Ucraina: „Parcă și evenimentele comunității noastre sunt mai interesante sau mai așteptate ca odinioară” (Ion).

Reprezentanții tinerei generații sau vorbesc cu copiii lor în limba română sau își propun să facă acest lucru peste câțiva ani, subliniind că un rol decisiv în această alegere o are educația pe care au primit-o de la părinți. Unii tineri au menționat problemele care au apărut în domeniul educației în limba română pe teritoriul Ucrainei, susținând că fără o bună cunoaștere a limbii materne studierea limbii de stat sau a unei limbi străine va reprezenta o problemă.

Proiecte interactive, presă online modernă și diversă 

Principalele necesități ale tinerilor români din regiunea Cernăuți sunt: presa de limba română, spectacole, cărți și filme românești sau traduse în limba maternă. În același timp, unii tineri au menționat aspectul interactiv și modern al proiectelor culturale care ar trebuie implementate. A fost menționată necesitatea păstrării bisericilor în care serviciul divin este oficiat în limba maternă.

Persoanele intervievate au menționat că Ucraina trebuie să le ofere mai multe drepturi și libertăți, să le asigure o educație în limba ce și-o doresc ei, să termine mai repede războiul și să combată corupția la nivel înalt.

Recunoscând efectele pozitive ale unor proiecte finanțate de România pe teritoriul Ucrainei (în special, oferirea de burse elevilor și profesorilor), unii tineri își doresc o politică pro-activă a Bucureștiului în domeniul apărării drepturilor acestei comunități: „[Bucureștiul] ar trebui să fie mai ferm în dialogul cu Kievul” (Vlad).

Context politic și informațional

La 24 februarie 2022 Rusia a declanșat o invazie la scară largă asupra Ucrainei, generând cele mai mari distrugeri pe teritoriul Europei după încheierea celui de al Doilea Război Mondial. Comunitatea românească din Ucraina a fost afectată atât direct, cât și indirect de conflictul armat apărut pe teritoriul statului lor. Potrivit studiului realizat de IPSSC în octombrie 2022 în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, 73% dintre etnicii români adulți au declarat că cea mai gravă problemă determinată de război este nesiguranța. Urmează în acest rating al problemelor generate de război sărăcia și problemele economice (50%), imposibilitatea părăsirii Ucrainei de către bărbații de vârsta înrolării (32%), creșterea tensiunilor sociale, a intoleranței și urii în societate (27%), părăsirea localităților de către tineri și copii (25%),  problema funcționării normale a instituțiilor de învățământ (25%). De asemenea,  15% dintre românii din Ucraina au numit întreruperea curentului electric, a aprovizionării cu gaz și apă ca fiind o problemă gravă din perioada războiului. Sosirea în localitate a unui număr mare de persoane strămutate intern deranjează cel mai puțin comunitatea românească[i].

Situația tinerilor români din Ucraina a reprezentat un subiect al îngrijorării comunității vorbitoare de limba română atât în regiunea Odesa, aflată mai aproape de zona confruntărilor armate, cât și în regiunile Cernăuți și Transcarpatia din vestul țării. Merită menționat faptul că atât nesiguranța, cât și mobilizarea în armată a tinerilor sau părăsirea Ucrainei de către tineri și copii reprezintă un factor de risc pentru continuitatea identitară și lingvistică a comunității românești din Ucraina.

Problemele tinerilor români din Ucraina au fost menționate și de către reprezentanții autorităților locale. De exemplu, într-un interviu acordat presei naționale din România, primarul comunei Ciudei din regiunea Cernăuți, Anatolie Pițul, a subliniat că tot mai mulți tineri se mută în UE, la grădinițe sunt mai puțini copii, iar bărbații sunt înrolați în armată pentru a opri agresiunea Federației Ruse. Primarul a mai spus că tot mai mulți tineri au părăsit comuna Ciudei, proces care poate fi observat în baza numărului de copii înscriși la grădiniță. De asemenea, au fost sistate construcțiile de case în satele din jur. Timpul parcă s-a oprit pe loc, spune primarul comunei: „Mulți bărbați din comuna noastră munceau în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. După declanșarea invaziei la scară largă, ei nu s-au mai întors acasă, ci și-au luat cu ei soțiile și copiii. Într-un fel, familiile noastre s-au reunit, dar apar alte probleme. Lipsesc deja unii specialiști în comuna noastră, nu găsim meșteri de care avem nevoie foarte mult”[ii].

Potrivit presei de limba română din regiunea Cernăuți, pe timp de pace în localitatea Godinești din cadrul comunei Ostrița, regiunea Cernăuți, se nășteau anual între 15 și 20 de copii, care completau grupele grădiniței și clasele școlii de cultură generală. Acum, ca efect colateral al invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, numărul este în continuă descreștere. „Anul acesta am înregistrat nașterea unui singur copil. Câțiva copii s-au născut la părinții aflați peste hotare. Oricum, îi considerăm că sunt de-ai noștri și sperăm că se vor întoarce în sat”, a declarat starostele (reprezentantul primarului) satului Godinești, Viorel Botlung pentru ziarul „Monitorul bucovinean”[iii].

Rezultatele studiului pot fi citite AICI

Note 

[i] IPSSC, Rezultatele sondajului, realizat în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului, https://instituteps.org/ro/2022/11/26/rezultatele-sondajului-realizat-in-cadrul-proiectului-comunitatea-romaneasca-din-ucraina-necesitati-asteptari-si-provocari-in-perioada-razboiului

[ii] Marin Gherman, Primar dintr-o comună românească din Ucraina: „60 de bărbați din satele noastre luptă împotriva agresiunii ruse, în „Libertatea”, https://www.libertatea.ro/stiri/exclusiv-viata-intr-o-comuna-romaneasca-din-ucraina-dupa-14-luni-de-razboi-familii-plecate-peste-granita-barbati-in-armata-scoli-tot-mai-goale-4522368

[iii] Vasile Carlașciuc, Efectele războiului. În satul Godinești din regiunea Cernăuți, locuit de etnici români, în anul curent s-a născut un singur copil, în „BucPress”, https://bucpress.eu/efectele-razboiului-in-satul-godinesti-din-regiunea-cernauti-locuit-de-etnici-romani-in-anul-curent-s-a-nascut-un-singur-copil