Ziua internaţională a limbii materne este marcată în fiecare an, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume. Data aleasă aminteşte de evenimentele ce au avut loc la 21 februarie 1952, când mai mulţi studenţi, care demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne ”bangla” drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie, potrivit www.un.org.
Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, prilejul cu care statele membre ale ONU s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare.
A fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000. Ulterior, Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia din 16 mai 2007, a invitat statele membre “să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. De asemenea, a proclamat anul 2008 ca ”Anul Internaţional al limbilor”, pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism, arată sursa amintită.
Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial şi o componentă esenţială în procesul de definire şi perpetuare a identităţii fiecărei minorităţi naţionale. Societăţile multilingve şi multiculturale prosperă prin păstrarea limbilor lor, care servesc drept canale pentru cunoştinţele tradiţionale şi moştenirea culturală. Cu toate acestea, diversitatea lingvistică se confruntă cu ameninţări tot mai mari pe măsură ce mai multe limbi dispar. În prezent, 40% din populaţia globală nu are acces la educaţie în limba maternă, cifră care depăşeşte 90% în anumite regiuni. Cercetările subliniază beneficiile utilizării limbilor materne ale cursanţilor în educaţie, promovând rezultate mai bune în învăţare, stima de sine şi abilităţi de gândire critică. Această abordare sprijină, de asemenea, învăţarea intergeneraţională şi conservarea culturală, potrivit www.un.org.
În statele membre ONU, Ziua internaţională a limbii materne este marcată prin organizarea unor manifestări culturale, seminarii, conferinţe, concursuri pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către autorităţile guvernamentale, universităţi, institute de cercetare, culturale şi asociaţii culturale şi de tineret. Acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume şi la inspirarea, totodată, a solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog.
Tema din 2024 a Zilei internaţionale a limbii materne este “Educaţia multilingvă – un pilon al învăţării şi al învăţării intergeneraţionale”, care subliniază rolul limbilor în promovarea incluziunii şi atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din Agenda 2030. Politicile educaţionale multilingve sunt cruciale pentru educaţia incluzivă şi pentru păstrarea limbilor indigene. Prin începerea educaţiei în limba maternă a cursantului şi prin includerea treptată a altor limbi este facilitată învăţarea eficientă. Educaţia multilingvă nu numai că promovează societăţile incluzive, ci şi ajută la păstrarea limbilor non-dominante, minoritare şi indigene, fiind o piatră de temelie pentru obţinerea accesului echitabil la educaţie şi la oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi indivizii, conform www.un.org.
Urmăriți-ne pe Telegram
