Ce spun barometrele de opinie după șase luni de război: ucrainenii se despart definitiv de „lumea rusă” și vor în UE, dar nu cu orice preț

La șase luni de când Rusia a invadat Ucraina, studiile sociologice arată că obiectivul lui Putin de a readuce Kievul în orbita Moscovei și în așa-numita „lume rusă” pare, mai mult ca oricând, sortit eșecului: ucrainenii nu mai cred în posibilitatea unei reconcilieri cu Rusia nici măcar după căderea regimului Putin. Dacă în primele luni ale invaziei ucrainenii își doreau să vadă o armată rusă înfrântă rapid și o societate rusească trezită din iluziile create de propaganda guvernamentală, acum majoritatea vor o izolare totală, de lungă durată și ireversibilă a Ucrainei de Rusia și de poporul rus. În plus, ucrainenii par să se fi obișnuit și cu ideea că războiul va fi unul de durată.

În pofida rupturii totale a societății ucrainene de trecutul cultural și mental rus, proces cauzat de război, apropierea imediată de UE încă este văzută de ucraineni ca una care poate fi amânată pentru apărarea intereselor naționale în cadrul unor negocieri cu Bruxellesul. Unele criterii de aderare sunt puse sub semnul întrebării.

În sfârșit, barometrele mai relevă și că, cel puțin pentru moment, ucrainenii sunt dispuși să accepte dificultățile economice prin care trece țara, întrucât consideră că lupta pentru independență este prioritară.

Dezamăgiți de pasivitatea rușilor, ucrainenii nu mai vor reconciliere nici dacă pică regimul Putin

79% dintre ucraineni consideră că frontiera ruso-ucraineană trebuie închisă, iar rușii care doresc să intre în viitor pe teritoriul Ucrainei trebuie obligați să solicite o viză specială, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev. Imediat după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, doar 44% dintre respondenți susțineau că frontierele trebuie închise. Altfel spus, în aceste luni de confruntări militare a crescut foarte mult numărul ucrainenilor care vor să se izoleze și să se apere nu doar de armata rusă, ci și de toți cetățenii ruși.

În același timp, în pofida războiului, 1% dintre ucraineni încă cred în proiectul de unire a Ucrainei cu Rusia într-un singur stat, comparativ cu 5% în februarie. Doar 11% dintre ucraineni mai cred că între Rusia și Ucraina ar putea exista cândva relații de prietenie.

Cele șase luni de război au generat un val de ură nu numai față de conducerea Rusiei, ci și față de cetățenii ruși. Dacă în februarie-martie diverși artiști ucraineni, lideri de opinie, jurnaliști și sportivi cereau cetățenilor ruși, prin intermediul mass-media și rețelelor sociale, „să oprească războiul lui Putin”, în iulie-august se resimte un val de dezamăgire față de capacitatea rușilor de a gândi independent și de a influența deciziile politice. Pas cu pas, toți cetățenii ruși au început să fie văzuți ca vinovați de atrocitățile produse pe teritoriul Ucrainei.

Din aceste considerente, pe rețelele de socializare au devenit virale diverse articole ale intelectualilor ucraineni care explică de ce rușii și ucrainenii nu au fost niciodată popoare înfrățite. Teza despre frăția istorică este catalogată ca un mit sovietic, realimentat de propaganda rusă.

Peisajul sociologic prezentat de analiști deja influențează viața politică din Ucraina. Pe website-ul președintelui Ucrainei a fost înregistrată o petiție electronică în care se cere „interzicerea intrării cetățenilor Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei în următorii 50 de ani”.  Până în prezent petiția a fost semnată de peste 27.000 de persoane, Zelenski urmând să o examineze.

Directorul adjunct al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev, Anton Grușețki, consideră că ultimele sondaje de opinie au semnificații istorice pentru Ucraina. Specialistul constată că „ucrainenii îi spun adio Imperiului Rus”, care mai exista parțial în mentalul colectiv

Pentru prima dată în istoria Ucrainei, cei care mai cred în relații de prietenie cu Rusia sunt în minoritate absolută. Războiul declanșat de Moscova pe teritoriul Ucrainei i-a îndepărtat pe toți ucrainenii, indiferent de limba vorbită și etnie, de proiectul „lumii ruse”, promovat de Kremlin în ultimele decenii.

Aderare la UE, dar nu cu orice preț

81% dintre ucraineni ar vota în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE și 71% – pentru aderarea la NATO. Cetățenii ucraineni sunt conștienți de faptul că mor pe câmpul de luptă pentru un viitor european al statului lor – în fond, asaltul Rusiei asupra Ucrainei a început după triumful Euromaidanului, mișcare care a izbucnit tocmai din dorința ucrainenilor ca țara lor să adere într-o bună zi la UE. Această dorință de integrare în spațiul european nu înseamnă însă și o asumare a tuturor valorilor europene. Întrebați de sociologi dacă Ucraina trebuie în mod urgent să îndeplinească toate cerințele UE pentru aderare, 62%  dintre cetățeni au răspuns surprinzător că „Ucraina trebuie să-și apere interesele și să nu fie de acord cu unele criterii, chiar dacă va fi amânat procesul de aderare”. Doar 31% au declarat că Ucraina trebuie să adopte toate legile solicitate de UE pentru a deveni cât mai repede posibil stat-membru.

Mândria națională generată de rezistența pe câmpul de luptă influențează direct atitudinea societății față de Occident. Cifrele de mai sus arată că 2/3 dintre ucraineni nu își doresc o aderare cu orice preț. Potrivit analiștilor de la Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, ucrainenii sunt de acord cu cerințele UE privind combaterea corupției, dezoligarhizarea, reforma justiției, dar resping orice discuții privind valorile patriotice, identitatea națională și lingvistică. Nu este exclus să fie respinse și criteriile de asigurare a accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților naționale. Ucrainenii consideră că aceste aspecte pot fi negociate cu UE.

Succesele militare contribuie la intransigența ucrainenilor față de ruși, dar Moscova mai are un as în mânecă: arma energetică

Încrederea ucrainenilor în victorie este în continuare destul de mare. Potrivit unui sondaj realizat de Info Sapiens, 90% dintre ucraineni cred în victoria Kievului (71% sunt absolut siguri).

Societatea ucraineană își dorește recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia după 24 februarie. Recuperarea Crimeii ocupate și anexate de Rusia în 2014 nu are încă aceeași susținere, dar pe zi ce trece crește procentul ucrainenilor care cred că războiul trebuie să se încheie cu recuperarea tuturor teritoriilor pierdute. În martie, 75% dintre ucraineni declarau nu că acceptă cedarea Crimeii în numele păcii; în iulie, procentul crescuse la 89%. Pare evident că, cu cât ucrainenii vor reuși să elibereze mai mult localități din sudul sau estul Ucrainei, cu atât va fi respinsă mai mult ideea unor cedări teritoriale.

Percepțiile populației nu sunt însă influențate doar de ceea ce se întâmplă pe front, ci și de ceea se întâmplă în spatele acestuia, de viața de zi cu zi. În contextul războiului, potrivit unui studiu realizat de compania Rating, 86% dintre ucraineni sunt pesimiști și constată o înrăutățire a situației economice. Doar un sfert dintre ei cred că pe parcursul viitorului an situația se va îmbunătăți.

În același timp, ucrainenii sunt conștienți de faptul că criza economică este generată de războiul declanșat de Rusia, iar pesimismul economic coexistă cu convingerea societății că toate evoluțiile social-politice din Ucraina sunt corecte. Grupul sociologic Rating arată că 73% dintre ucraineni consideră că lucrurile merg în direcția corectă.

Totuși, opinia societății ar putea să înceapă să se schimbe odată cu venirea iernii, dacă războiul va continua până atunci. Rusia încă mai are un as în mânecă: arma energetică. Rusia a arătat că vizează deconectarea unor regiuni de la curentul electric prin atacuri cibernetice, deconectarea centralelor electrice de la rețeaua energetică ucraineană, distrugerea centralelor de încălzire a localităților ucrainene din centrul și estul țării, reducerea capacităților de export de curent electric al Ucrainei.

O iarnă petrecută în frig, pe fondul unui război prelungit și al unei crize economice severe, ar putea să submineze moralul populației și să schimbe, din nou, percepțiile acesteia.

Analiză publicată inițial pe Veridica –  publicație specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est, într-un context geopolitic tot mai fluid