Comemorarea românilor uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, 1 aprilie 2024, Mănăstirea Putna

Luni, 1 aprilie 2024, la Mănăstirea Putna a avut loc pomenirea celor 3.000 de români care au fost uciși de grănicerii sovietici la Fântâna Albă (astăzi în Ucraina), pe când doreau să treacă granița dintre zona ocupată de URSS și România.

Potrivit unui comunicat al Mănăstirii Putna, evenimentul a început la ora 17, cu slujba parastasului. Alături de părintele stareț al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, au slujit părintele stareț al Mănăstirii Solca, protos. Elefterie Ionesie, părintele Filip Coca, preot paroh în satul Putna și clerici ai mănăstirii. După slujbă, corul „Sfântul Iacob Putneanul” al școlii omonime din Putna, coordonat de profesoara Mariana Maloș, a prezentat un mișcător program artistic de muzică și versuri.

A urmat depunerea de jerbe de flori, din partea Consiliului Județean Suceava, Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Suceava, Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung, Primăria, Consiliul Local și Școala Gimnazială din Putna, Primăria și Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, ASCOR Suceava și alte organizații.

Evenimentul a continuat cu luări de cuvânt. Domnul Niculai Barbă, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a vorbit despre sentimentele care l-au încercat când, în prima parte a zilei, a fost prezent al comemorarea săvârșită la Fântâna Albă, pe locul masacrului. Văzând pe cei 40 de preoți români care au slujit și pe românii care purtau cu ei tricolorul, gândul l-a dus la faptul că jertfa lor nu a fost degeaba, că atunci când este credință lucrurile nu sunt pierdute. Adresându-se elevilor prezenți, i-a îndemnat să fie mândri că sunt români, care au astfel de înaintași.

Au mai susținut alocuțiuni reprezentanți ai Colegiului Național Militar, Gheorghe Coroamă, primarul Comunei Putna, Vasile Iliuț, primarul Orașului Vicovu de Sus, Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, care a invitat participanții în 6 aprilie, la festivalul „Cu gând curat”, dedicat românilor care au murit la Fântâna Albă.

Marin Gherman, născut în Herța, cu educație la Cernăuți, în prezent cadru didactic la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a vorbit despre situația românilor în prezent, prezentând trei simboluri tragice: Fântâna Albă, Prutul – care desparte pe români în trei țări, Siberia – unde au murit sute de mii de români deportați.

A urmat un emoționat program artistic susținut de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, coordonat de profesorul Vasile Schipor.

Apoi, părintele stareț l-a invitat pe părintele Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, să vorbească despre pomenirea de la Fântâna Albă; acesta a spus că, la finalul pomenirii, cei prezenți au cântat „Când era să moară Ștefan”, văzându-l pe Sfântul Ștefan cel Mare ocrotitor al tuturor românilor.

În cuvântul său, părintele stareț al mănăstirii a exprimat speranța că se va face ceva mai mult în viitor pentru ca elevii români să cunoască ce s-a întâmplat la Fântâna Albă și, în general, ce a însemnat secolul al XX-lea: „Avem nevoie să cunoaștem istoria din secolul XX. Secol în care poporul român a trăit și Marea Unire, dar și răpirile teritoriale, și milioane de români uciși, torturați, înlăturați din viața publică de către regimul comunist din România și din Uniunea Sovietică.”

A vorbit, de asemenea, despre situația românilor basarabeni: „Când cei de la Fântâna Albă au plecat spre România, cei de aici nu știau de ei. Dar astăzi, știm ce se petrece în Basarabia și nu putem să ignorăm că este momentul firesc, este momentul istoric pentru ca, împreună, vorbind aceeași limbă, ținând aceleași rânduieli, să revenim la Patria Mamă, să revenim la Biserica Mamă”.