Catedra de filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți: trecut, prezent și viitor

Catedra de Filologie Română și Clasică din cadrul Facultății de Filologie a Universității Naționale „Iurii Fedkovici” din Cernăuți are o istorie de peste 148 de ani. În cadrul Catedrei au activat și s-au format mari nume românești din diferite perioade.

Am realizat un interviu cu șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, conf. univ. dr. Cristinia Paladian.

Doamna Cristinia, mai întâi de toate aș vrea să ne povestiți despre Catedra de Filologie Română și Clasică care, după cum știm, are un istoric foarte bogat.

Cristinia Paladian: Într-adevăr Catedra de Filologie Română și Clasică are o tradiție și o experiență de aproape o sută cinzeci de ani. Catedra a fost înființată în anul 1875, atunci când a fost inaugurată și Universitatea din Cernăuți. Dacă e să vorbim despre istoricul catedrei, noi distingem patru perioade respectiv celor patru administrări: perioada austriacă, perioada românească, perioada sovietică și perioada ucraineană. În fiecare dintre aceste perioade catedra a dezvoltat învățământul în limba română și a studiat din perspectiva academică limba și literatura română, creând mari specialiști în domeniu precum primul titular al catedrei, acad. Ion a lui Gheorghe Sbiera, acad. Sextil Pușcariu, acad. Alexe Procopovici, prof. Leca Morariu, ș.a. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și catedra, și universitatea din Cernăuți și-au suspendat activitatea și abia în 1954 au fost reluate studiile secției de limba deja „moldovenească” în cadrul Facultății de Limbi Străine. Catedra actuală a fost înființată în anul 1971 la Facultatea de Filologie, titular fiind prof. Vitalie Sorbală, specialist în dialectologie, el a fost invitat de la Universitatea din Odessa. Iar apoi, din 1979 până în 2004, șef al Catedrei a fost Grigore Bostan, academician, folclorist. În perioada Ucrainei independente s-a schimbat și situația catedrei, am revenit la normal – la limba și literatura română și nu limba și literatura „moldovenească”. Studierea limbii și literaturii române s-a concentrat atât pe activitatea de predare, cât și pe cercetare științifică. Începând cu anul 2000 am avut un acord de colaborare cu Universitatea din Leipzig și în cadrul acestui acord noi am studiat limba română vorbită în Ucraina. Din 2003 avem acord de colaborare cu Universitatea din Suceava și Universitatea de stat din Moldova privind organizarea Colocviului internaţional de ştiinţe ale limbajului „Eugeniu Coşeriu”.

În Ucraina este implementată reforma învățământului, ce impact are această reformă asupra Catedrei de Filologie Română și Clasică?

Cristinia Paladian: Dacă e să revenim la anul 2017, toți știm că Legea Învățământului din 2017, presupune ca educația în clasele gimnaziale și liceale să fie parțial în limba română și parțial în limba ucraineană, introducându-se cote lingvistice. Această Lege nu a fost bine interpretată de părinți și copii, ei crezând că deja nu va mai fi învățământ în limba română în școlile din Ucraina, ceea ce a dus la reducerea numărului de studenți la specialitatea „Limba și literatura română”. De fapt, la admiterea din 2018 noi nu am mai avut solicitări pentru anul universitar 2018-2019 și la 1 septembrie 2018 nu am avut studenți în anul I. Am explicat situația părinților și copiilor plecând prin școlile din regiune, explicând că disciplina „Limba și literatura română” oricum va fi obiect de studiu în școală. Și astfel, începând cu anul 2019, la admitere am avut deja studenți. Ce e drept, reforma învățământului prevede repartizarea locurilor bugetare după numărul de puncte obținute la Evaluare Externă Independentă. Noi am dobândit de la Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina zece locuri bugetare pentru specialitatea „Limba și literatura română”. Anul acesta sper că vom avea aceste locuri, zece locuri fără taxă, pentru absolvenții școlilor cu predare în limba română, pentru cei care doresc să studieze limba și literatura româna.

Ați organizat la Catedra de Filologie Română și Clasică ziua ușilor deschise. Cu ce scop ați organizat acest eveniment? Abiturienții au vizitat catedra?

Cristinia Paladian: Până la Covid, deschideam fizic ușile catedrei, veneau copii, profesori, părinți la un dialog deschis cu membrii catedrei despre ofertele noastre educaționale, despre procesul de învățământ și despre posibilitățile de a se angaja pe piața de muncă. Din 2020 noi organizăm aceste uși deschise doar online, fiindcă mai întâi a fost situația cu pandemia din țară, iar acum suntem în război și înțelegem că părinții au emoții și nu vor să-și trimită copiii la oraș. Limba română se studiază în satele din zonă și chiar avem sate apropiate de frontieră care sunt la mare distanță de Cernăuți, de aceea am organizat online acest eveniment.

Care sunt ofertele educaționale pe care le propune Catedra de Filologie Română și Clasică abiturienților?

Cristinia Paladian: Anul acesta Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina a emis un ordin cu lista specialităților pe discipline în domeniul Pedagogie/Educație. Conform acestui ordin specialitatea noastră este „Învățământ mediu (Limba și literatura universală (română))”. În cadrul acestei specialități noi propunem o nouă ofertă educațională, adică un nou program de învățământ: „Limba și literatura română. Literatura universală”. Cred că aceasta este în favoarea viitorilor studenți fiindcă ei vor deveni nu doar specialiști de limba și literatura română, dar vor deveni și profesori de literatura universală. Astfel absolvenții acestui program vor putea candida la posturi de muncă nu doar în școlile românești, dar și în toate școlile din Ucraina. Conform acestui program literatura universală se va studia mai aprofundat, va fi și un curs de metodică a predării literaturii universale și studenții vor obține această a doua specializare. Aceste oferte educaționale noi le propunem candidaților care vor veni în anul I la programul de studii universitare de licență și studenților care vor veni în anul I la programul de master.

În țara noastră este război și cunoaștem faptul că mulți dintre studenți au plecat peste hotare. La momentul actual ei își continuă studiile?

Cristinia Paladian: Studenții care sunt în străinătate își continuă studiile în format electronic. Universitatea din Cernăuți de mai mulți ani are învățământ pe platforma MOODLE, o platformă electronică de studii la distanță. Pentru studenții care nu pot fi prezenți fizic la universitate toate materiile sunt expuse pe MOODLE. De asemenea noi folosim aplicația Google Meet, adică în momentul în care sunt niște dificultăți, fie că studenții nu au înțeles tema, fie că vor să răspundă oral, atunci se stabilește o zi de consultație pentru dialog online între studenți și profesor. Deja avem o experiență cu învățământul online din 2020 și nu avem nicio dificultate în acest sens.

În luna aprilie curent câțiva dintre studenții dumneavoastră de la Catedra de Filologie Română și Clasică au luat parte la Conferința științifică studențească la Kiev. Ce teme au abordat tinerii cercetători?

Cristinia Paladian: De fapt nu este singura conferință la care au participat studenții noștri. În anul acesta de învățământ studenții noștri au participat la patru conferințe științifice. Însă să revenim la Conferința din Kiev, tematica a fost pe traduceri. Au fost prezentate două lucrări de doi studenți din anul III care și-au dorit să participe la această conferință. Cătălin Șcerbaniuc a propus o temă privind receptarea operei lui Taras Șevcenko în literatura română. Iar studenta Violeta Olaru a vorbit despre traducerile romanelor lui Dan Lungu în limbile lumii, în baza romanului „Sunt o babă comunistă” care este tradus și în limba ucraineană de către fostul nostru student Anatol Viere, demonstrând că prin traducere se face cunoscută lumii o literatură care este scrisă într-o limbă care nu este de circulație universală. Totodată studenții noștri au participat și la alte conferințe: Conferințele studențești organizate la Universitatea din Cernăuți, dar și la Conferința studențească organizată de Universitatea din Sibiu (România), despre traducerile lui Lucian Blaga în limbile lumii. Studenții noștri au participat la atelierul de traducere și au tradus în limba ucraineană două opere din cele propuse de organizatori.

În ultima perioadă se pune mare accent pe digitizarea arhivelor, a cărților. La Catedra de Filologie Română și Clasică se duc asemenea lucrări?

Cristinia Paladian: De ani de zile toate lucrările noastre de master sunt digitalizate, ele există în arhiva bibliotecii din Cernăuți. La fel în ultimii ani lectorii catedrei își expun articolele, monografiile, cărțile, lucrările în arhiva bibliotecii universitare pe portalul Archer, depozitul virtual al universității cu acces deschis.

În ceea ce privește cadrele didactice, acestea sunt suficiente? Și cum atrageți cadrele tinere?

Cristinia Paladian: La capitolul cadre didactice situația e mai dificilă. Atunci când eu mi-am început cariera profesională, la catedră am avut șapte norme salarizate, adică erau șapte cadre didactice. Acum, din păcate, noi nu avem nici măcar patru norme salarizate. Suntem patru cadre didactice care nu avem norma plină. Totul depinde de situația economică din țară, de numărul de studenți, de fapt, sunt mai mulți factori. Toate cadrele didactice sunt cu studiile și cu doctoratele susținute în Ucraina ori în România, cu titlurile confirmate în Ucraina, cu monografii publicate, cu participări la conferințe științifice internaționale și naționale, cu articole publicate în reviste indexate ISI. Acum sunt mult mai multe condiții privind angajarea cadrelor didactice, Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina în 2021 a emis un ordin cu noile cerințe normative obligatorii privind realizările în activitatea profesională a cadrelor didactice cărora trebuie să corespundă fiecare angajat.

După câte văd din rețelele de socializare catedra organizează multe evenimente și v-aș ruga să ne povestiți mai detaliat despre aceste evenimente.

Cristinia Paladian: Într-adevăr ceea ce noi facem e pentru studenții noștri, pentru ca ei să cunoască care sunt valorile naționale românești, pentru ca ei să cunoască care va fi viitorul lor. Noi am început cu întâlnirea cu veteranii, foștii lectori ai catedrei: doamna academician Alexandrina Cernov, domnul profesor Ilie Popescu, care au venit cu o donație de carte, cu multe lucruri interesante din perioada când ei au fost lectori universitari. Apoi am organizat întâlnirea cu absolvenții catedrei care sunt personalități ai literelor românești din regiunea Cernăuți: poeți, jurnaliști, reprezentanți ai diferitelor organizații. Studenții sunt curioși, sunt entuziasmați, iar invitații noștri întotdeauna le-au spus: „cândva noi am fost studenți, iar acum suntem mesagerii cuvântului românesc în regiunea Cernăuți, viitorul este al vostru, al studenților”. Evident că studenții trebuie să vadă ce au făcut predecesorii pentru ca să știe cum să continue și cum să promoveze limba română în viitor.

După părerea dumneavoastră, la momentul actual dorința de a cunoaște este la un nivel înalt sau totuși este în decădere?

Cristinia Paladian: Am să calchiez acum o sintagmă: „boala secolului”, știu că nu este corect să fac comparația respectivă fiindcă expresia „boala secolului” a fost raportată pesimismului eminescian. Însă noi acum tot avem o „boală a secolului”, dar evident că este altă boală, și nu este doar boala studenților de la secția de română, ci este o boală generală. Tineretul nu mai vrea să citească. Eu cred că este problema internetului, problema rețelelor de socializare, acolo sunt imaginile deja pregătite și de aceea tineretul nu se mai chinuie să citească, să cerceteze, să descopere. Cred că ar trebui și noi să digitalizăm învățământul cât mai mult fiindcă studenții vor imaginea și informația pe rețelele de socializare. Doar în așa fel vom încerca să promovăm învățământul.

Vă mulțumesc pentru interviul de astăzi. Vă doresc studenți dornici de carte și nu numai de note mari și mult succes în tot ceea ce faceți.

Cristinia Paladian: Mulțumesc. Sper că vom continua tot așa. Peste doi ani organizăm 150 de ani de la înființarea catedrei și eu sper că va fi o sărbătoare frumoasă.

Agenția BucPress – www.bucpress.eu